Anul 1527. A murit Ştefan al IV-lea, domnitorul Moldovei, intrat în istorie sub numele de Ştefan cel Tânăr, sau Ştefăniţă Vodă. A fost fiul domnului Bogdan al III-lea și nepotul lui Ştefan cel Mare. El s-a născut în 1506 la Hotin, a fost domn al Moldovei între 20 aprilie 1517 și 14 ianuarie 1527. În 1523, în urma intrigilor de curte, Ştefăniţă Vodă, fire nestăpânită, i-a decapitat pe „povăţuitorul” său marele boier Luca Arbore și pe fiii săi. Domnia lui Ştefăniţă a durat sub semnul căsăpirii multor mari boieri. Din 1523 boierii au început să părăsească Moldova adăpostindu-se în Polonia, Transilvania și Valahia. Vechii dregători au fost înlocuiți din funcție. Ridicarea boierilor împotriva „tiranului” a devenit o mișcare organizată. A intrat în conflict cu domnul Valahiei, Radu de la Afumați, din cauza unui aranjament potrivit căruia Ștefăniță urma să se căsătorească cu Ruxanda, fiica lui Neagoe Basarab. Însă cu aceasta se însurase Radu de la Afumați în ianuarie 1526. Lui Ștefăniță îi rămânea Stana, o alta fiică a lui Neagoe vodă, pe care el n-o voia şi a năvălit în Valahia(1526), „băgând spaima în munteni”, după care au urmat încă două bătălii moldo-valahe. Până la urmă neînțelegerea a fost remediată, Ștefăniță căsătorindu-se cu Stana. Întors bolnav dintr-o expediție împotriva Valahiei, în 1527 Ştefăniţă Vodă moare la Hotin. Unele letopiseţe ne spun că el a fost otrăvit de soţia sa, munteanca Stana, care apoi a fugit în Valahia.
Anul 1557. Apare la Braşov „Octoihul” în limba slavonă, prima carte tipărită de Diaconul Coresi, care va desfăşura până la 1583, o bogată activitate de tipărire de cărţi în limba română.
Coresi (cunoscut și ca Diaconul Coresi) a fost un diacon ortodox, traducător și meșter tipograf român originar din Târgoviște. Este editorul primelor cărți tipărite în limba română. A editat în total circa 35 de titluri de carte, tipărite în sute de exemplare și răspândite în toate ținuturile românești, facilitând unitatea lingvistică a poporului român dar și apariția limbii române literare.
Anul 1819. Poarta otomană promulgă un regulament care stabilea ca scaunele de domnie ale Moldovei şi Valahiei să fie ocupate prin rotaţie numai de familiile Scarlat Callimachi, Alecu Şuţu, Mihai Şuţu şi Dimitrie Moruzi.
Anul 1876. Brevetarea telefonului. La această dată, Alexander Graham Bell și Elisha Gray au depus o cerere de brevet la Biroul pentru brevete din New York, primul la ora locala 12.00, iar al doilea la ora 14.00. Pe această diferență s-au bazat cei ce i-au adjudecat lui Bell invenția în procesul ce i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori.
Anul 1878. Rusia face cunoscute trimisului României la Petersburg, intenţiile sale de a reveni la graniţele de la 1856 şi de a-şi reîncorpora cele trei judeţe din sudul Basarabiei ( Cahul, Ismail şi Bolgrad), cedate Moldovei după Războiul Crimeii.
Anul 1907. Începe să fie editat la Chişinău, în gubernia rusească Basarabia, săptămânalul „Moldovanul”, care a apărut până la 15 octombrie 1908. Redactorul publicaţiei a fost Gh.V. Madan.
Anul 1918. În Republica Democrată Moldovenească, Daniel Ciugureanu formează un nou guvern, devenind, până la 27 martie (ziua unirii), ultimul prim-ministru al republicii. Sovietele au început sa înfiinţeze în Basarabia grupe de terorişti, cu scopul de a destabiliza situaţia.
Daniel Ciugureanu s-a născut la 9 decembrie 1885 in localitate Şirăuţi, judeţul Hotin. A fost medic basarabean, politician, prim-ministru al Republicii Democratice Moldoveneşti, ministru în patru guverne ale României Mari, s-a afirmat ca luptător de frunte pentru emanciparea românilor basarabeni şi ca unul dintre făuritorii României Mari, rolul său în unirea Basarabiei cu România fiind similar cu cel jucat de Iuliu Maniu in lupta pentru Unire din Transilvania. A decedat la 19 mai 1950 în închisoarea comunista de la Sighet.
La 14 ianuarie în Ucraina este marcat Sfântul Vasile şi Anul Nou pe stil vechi sau după calendarul iulian. Potrivit tradiţiei populare, copiii umblă cu semănatul. Se crede că dacă în această zi primul care intră în casa omului este un bărbat, anul va fi cu spor. De aceea între semănători sunt mai mulţi băieţi.
La 14 ianuarie în lume este marcată Ziua păsărilor albe.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com