La 14 martie 1837 apare la Iaşi „Alăuta Românească”, prima revistă literară din Moldova, sub redacția lui Gheorghe Asachi. „Alăuta Românească” a fost prima revistă literară din Moldova, supliment al gazetei „Albina Românească”. Primele opt numere care au apărut sub redacţia lui Gheorghe Asachi conţineau versuri şi proză de C. Negruzzi, Gh. Asachi şi C. Aristia, un foileton (cu texte în limbile română şi franceză), un fragment din piesa «Zaira» de Voltaire, în traducerea lui M. Manu. O nouă serie a revistei a apărut în 1838, sub redacția lui Mihail Kogălniceanu. În același an, în paginile revistei, Kogălniceanu a susținut teza afirmată de Dimitrie Cantemir în „Descriptio Moldavie” (1716), conform căreia în spațiul românesc s-ar fi scris cu litere latine până la Conciliul de la Florenţa (1439). Revista a fost suprimată la 1 septembrie 1838, datorită tendințelor ei de critică socială la adresa orânduirii feudale din acel timp. În 1970, fosta Editură „Minerva”, specializată în valorificarea patrimoniului literaturii române, a publicat revista „Alăuta Românească” din 1837-1838, reprodusă într-o monumentală ediție facsimilată și transliterată, textul original în alfabetul chirilic sau de tranziție aflându-se în paralel cu textul transliterat în alfabetul latin.
La 14 martie 1854 s-a născut Alexandru Macedonski, poet, prozator, dramaturg și publicist român. Alexandru Macedonski a intrat în istoria literaturii române ca poet al rondelurilor și primul reprezentant al simbolismului. El a înființat cenaclul și revista literară „Literatorul”. Susținând modernizarea poeziei românești, a fost în continuă polemică cu junimiștii, cu Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu și Ion Luca Caragiale. Anume aceste polemici i-au afectat serios cariera literară și viața. În același timp, Alexandru Macedonski a încurajat, la începuturile lor scriitoricești, numeroși tineri talentați, printre care George Bacovia, Tudor Vianu, Tudor Arghezi și Gala Galaction. Marginalizat şi fără nicio perspectivă, Alexandru Macedonski părăseşte ţara şi se stabileşte la Paris. Încearcă să se impună ca poet în Franţa, ţară în care simbolismul prinsese teren şi-şi publică creaţiile în ziarele vremii. A revenit în România la începutul anului 1885 şi a avut parte de aceeaşi ostilitate care-l făcuse să plece. Alexandru Macedonski a murit răpus de boală la 66 de ani. A fost înmormântat în cimitirul Bellu din București. Mulţi ani, din cauza scandalurilor şi a renumelui prost căpătat de pe urma firii şi acţiunilor sale, opera lui Macedonski a fost marginalizată. Abia în 2006, poetul a devenit, post mortem, membru al Academiei Române.
La 14 martie 1879 s-a născut Albert Einstein, fizician german, autorul teoriei relativităţii, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1921) și unul dintre cei mai străluciți oameni de știință ai omenirii. Albert Einstein (1879-1955) a fost un fizician teoretician de etnie evreiască, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton. A publicat studii nenumărate, care au revoluţionat lumea: „Relativitatea: teoria specială şi generalizată”(1916), „Despre sionism”(1931), „Constructori ai universului”(1932), „De ce război?” (scrisă împreună cu Sigmund Freud), „Lumea aşa cum o vad eu”(1934), „Evoluţia fizicii”(1938), şi „Din ultimii mei ani”(1950). Albert Einstein este considerat şi un pionier în mecanica cuantică.
În ziua de 14 martie a anului 1929 s-a născut în Vadul Rașcov, județul interbelic Soroca din Basarabia, vestitul actor român Iurie Darie-Maximciuc. Familia sa s-a mutat la Chişinău, iar în 1944 s-a refugiat la Timişoara. Iurie Darie-Maximciuc a lucrat la revista „Licurici- Pogonici”, după care, în 1952, a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, Facultatea de Actorie. A activat la Teatrul de Comedie din Bucureşti. A jucat în zeci de spectacole şi filme de lung metraj. În cinematografie Iurie Darie-Maximciuc a debutat în 1953, în „Nepoţii gornistului”, în regia lui Dinu Negreanu, alături de Marga Barbu şi Liviu Ciulei. Printre cele mai cunoscute roluri ale sale din film se numără „Alo?… Aţi greşit numărul”, „Jucătorii de cărţi”, „S-a furat o bombă” şi filmele din seria „Brigada Diverse”. Iurie Darie a deschis o fundaţie, prin intermediul căreia îi ajuta pe actorii de vârsta a treia. Actorul Iurie Darie-Maximciuc a decedat la 9 noiembrie 2012.
La 14 martie 1966 a avut loc premiera filmului „Răscoala”, după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu, în regia lui Mircea Mureşan. Filmul a obținut premiul Opera prima, la Festivalul de Film de la Cannes. În rolurile principale s-au produs actorii Ilarion Ciobanu, Nicolae Secăreanu, Adriana Nicolescu şi Matei Alexandru. Regizorul a câștigat premiul pentru debut la Festivalul de Film de la Cannes din 1966. Prin intermediul țăranului Petre, eroul principal al romanului, sunt relatate evenimente semnificative din timpul răscoalei din 1907, de la declanșare până la înăbușirea ei.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com