Anul 1530. A fost terminată construcţia Mânăstirii Humor, ctitorie a marelui logofăt Teodor Bubuiog, opera a zugravului Toma de la Suceava. Biserica mănăstirii are hramurile Adormirea Maicii Domnului (sărbătorit în fiecare an pe 15 august) și Sfântul Mucenic Gheorghe (sărbătorit la 23 aprilie). Mănăstirea Humorului a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004. Ansamblul mănăstiresc este format din patru obiective: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Gheorghe” – construită în 1530, ruinele caselor mănăstirești datând din secolele XVI – XVIII, turnul clopotniță datând din secolul XIX, turnul lui Vasile Lupu construit în 1641. În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Gheorghe a Mănăstirii Humor, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei (Arbore, Pătrăuți, Moldovița, Probota, Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, Sucevița și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.
Anul 1649. Armata ucraineană, condusă de Bogdan Hmelniţki, a repurtat o victorie în faţa armatei poloneze lângă Zboriv. Nimerind într-o situaţie catastrofală, regele Poloniei s-a adresat hanului crimeean ca acesta să-l impună pe Bogdan Hmelniţki să încheie pace. Acordul de pace de la Zboriv i-a dat posibilitate lui Bogdan Hmelniţki să consolideze situaţia în statul ucrainean. Acordul de pace de la Zboriv a fost primul document oficial, în care a fost fixată autonomia căzăcească.
Anul 1714. A murit Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești, cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache. Constantin Brâncoveanu (1654 -1714) a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române. Mare boier, nepot de soră al domnului Șerban Cantacuzino, el a moștenit și a sporit o avere considerabilă, care consta în proprietăți imobile, bunuri mobile și sume de bani depuse la bănci din străinătate. În timpul în care a domnit, Țara Românească a cunoscut o lungă perioadă de pace, de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale, în urma sa rămânând un mare număr de ctitorii religioase și un stil arhitectural eclectic ce-i poartă numele.
Anul 1942. S-a născut actriţa de teatru şi film, Valeria Zaklunna. Din 1966 şi până la sfârşitul vieţii (2016) Valeria Zaklunna a activat la Teatrul „Lesea Ukrainka” din Kiev. Ea s-a produs în vestitele filme din perioada sovietică „Locul întâlnirii nu poate fi schimbat”, „Duma despre Kovpak”, „Sibireanca”, „Teatrul şi admiratorii săi” etc. În anul 2012 i s-a conferit titlul de Erou al Ucrainei.
Anul 1945. Împăratul Hirohito anunță la radio capitularea necondiţionată a Japoniei. Capitularea Japoniei din august 1945 a pus capăt luptelor celui de-al Doilea Război Mondial. Pe 10 august 1945, după invadarea Manciuriei de către Uniunea Sovietică și bombardamentele atomice de la Hiroșima și Nagasaki, liderii japonezi au decis în timpul unei conferințe imperiale să accepte în principiu termenii capitulării necondiționate așa cum fuseseră ei stabiliți de Aliați prin așa numita „declarație de la Potsdam”. Au trebuit însă să mai treacă însă câteva zile cu lupte în spatele ușilor închise, inclusiv cu o tentativă de lovitură de stat, până când împăratul Hirohito s-a adresat națiunii prin intermediul radioului, anunțând pe 15 august acceptarea condițiilor impuse de Aliați. În discursul său, împăratul punea accentul pe rolul bombardamentelor atomice în luarea deciziei sale. O copie a discursului de pe 17 august destinată forțelor armate japoneze nu menționa bombardamentele nucleare, dar punea accentul pe invazia sovietică. În prezent există o controversă cu privire la motivele din spatele deciziei japoneze de capitulare. La 28 august a început ocupația Japoniei. La 2 septembrie guvernul japonez a semnat actele capitulării, care au pus în mod oficial capăt celui de-al Doilea Război Mondial.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com