Anul 1790. Cetatea turceasca Ismail de la Dunăre, este luată cu asalt şi capturată de armatele ruseşti comandate de Suvorov. Forțele otomane din interiorul cetății au apărat cu disperare cetatea până la capăt, refuzând ultimatumul rușilor. Garnizoana turcească era formată din 35 de mii de soldați. Dintre aceștia, circa 26.000 au fost uciși, iar 9.000 au fost luați prizonieri.
Rușii au avut aproape 4.000 de soldați morți și 6.000 de răniți. Înfrângerea a fost văzută ca o catastrofă în Imperiul Otoman, în timp ce în Rusia victoria a fost glorificată în primul imn național al țării – „Să sune tunetul victoriei!”. În 1792, prin Tratatul de la Iaşi, cetatea este cedată Turciei, care are obligația de a o demola.
Anul 1885. Fizicianul german Wilhelm Konrad Röntgen a efectuat prima radiografie, cea a mâinii soţiei sale. Savantul german a descoperit razele X pe 8 noiembrie a aceluiaşi an. Începând din 1897, radiologia era inclusă în programa de studii la majoritatea facultăţilor de medicină din ţările Europei. Totuşi la acea vreme radiologii nu cunoşteau riscul iradierii cu raze X şi nu se protejau de acţiunea acestora.
Anul 1889. S-a născut Nichifor Crainic (pseudonimul lui Ion Dobre), eseist şi poet, director al revistei „Gândirea” (1928-1944) şi principalul teoretician al ortodoxismului autohton. Este autorul volumelor „Nostalgia Paradisului”, „Ortodoxie şi etnocraţie”.
Anul 1956. A încetat din viaţă Nicolae Labiş, la vârsta de numai 21 de ani, poet-simbol al anilor 50, numit de criticul Eugen Simion „buzduganul unei generaţii”. A reuşit să scoată de sub tipar plachetele de versuri „Primele iubiri” şi „Moartea căprioarei”.
Anul 1989. Poarta Brandenburg din Berlin, care timp de 30 de ani a despărţit Germania de Est de cea de Vest, a fost redeschisa. Poarta a devenit un simbol al unităţii germane. La scurta vreme după acest eveniment, autorităţile au dat ordin să fie deschise şi graniţele dintre cele doua state.
La 22 decembrie Biserica Ortodoxă Română îl prăznuieşte pe Sfântul Ierarh Petru Movilă. Petru Movilă s-a născut la 21 decembrie 1596, fiind al patrulea fiu al voievodului Moldovei, Simion Movilă. Tatăl său a murit la 1607 şi sub domnia lui Ştefan Tomşa (1611), familia lui Petru Movilă s-a retras în Polonia, unde avea multe rude. Şi-a continuat studiile la Colegiul Frăţiei Ortodoxe din Lviv. Petru Movilă a vizitat în 1622 vestita mănăstire Pecerska, unde s-a împrietenit cu stareţul Zaharia Kopistenski şi cu mitropolitul Iov Boreţki al Kievului. A fost tuns în monahism la Lavra Pecerska, după anul 1625, iar în toamna anului 1627, la vârsta de 31 de ani, a fost ales egumen al mănăstirii. În anul 1632, la moartea mitropolitului Iov, a fost ales în unanimitate Mitropolit al Kievului, Galiţiei şi a toată Rusia. În această calitate a alcătuit o „Mărturisire Ortodoxă“, în limba latină, care a fost aprobata de Sinodul de la Iaşi din 1642 şi confirmată de toţi patriarhii ortodocşi. Mitropolitul Petru Movilă a pus pe colaboratorii săi să facă cunoscută viaţa duhovnicească a călugărilor şi ieromonahilor din Lavra Pecerska. Astfel au apărut cărţile „Patericul Sfinţilor din Pecerska” (Kiev 1634) şi „Minunile Peşterilor Kievului” (Kiev 1638).
De asemenea, s-a scris şi despre icoanele făcătoare de minuni din Pecerska. El însuşi a tradus şi publicat tratate ale Sfinţilor Părinţi pentru îndrumare în viaţa duhovnicească şi ascetică a preoţimii şi a conducătorilor săi. A trecut la cele veşnice pe 22 decembrie 1646.
Canonizarea Ierarhului Petru Movila a fost săvârşită de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene la 6 decembrie 1996 şi proclamată la 15 decembrie a aceluiaşi an, dar înscrisă în calendarul acestei Biserici la 31 decembrie. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, în şedinţa sa de lucru din 12-13 martie 2002, prăznuirea Sfântului Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, la 22 decembrie.
La 22 decembrie în Ucraina este marcată Ziua diplomaţilor ucraineni. În primii ani de independenţă Ucraina a fost recunoscută de circa 170 de ţări ale lumii şi practic cu toate ea a stabilit relaţii diplomatice. Ucraina este membră a circa o sută de organizaţii internaţionale. Ea a încheiat şi realizează circa 4 mii de acte internaţionale de drept. În perioada de independenţă a deţinut preşedinţia în multe structuri internaţionale cu autoritate, în deosebi în organele ONU.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com