În ziua de 22 mai a anului 334 î.e.n., armata macedoneană, condusă de Alexandru cel Mare, îl învinge pe împăratul perşilor. În pofida condițiilor nefavorabile, armata lui Alexandru i-a învins pe perșii conduși de Darius al III-lea, care au fugit. Alexandru i-a provocat la luptă pe generalii perși, omorând două dintre rudele lui Darius și fiind în pericol de a-și pierde și el viața. Din cronici reiese că macedonenii au pierdut doar 115 oameni. În urma victoriei, Alexandru a cucerit vestul Asiei Mici, iar majoritatea orașelor s-au grăbit să-i deschidă porțile.
La 22 mai 337 e.n. a murit împăratul Constantin cel Mare. Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (272-337), cunoscut sub numele Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost împărat roman între 306 și 337. Constantin cel Mare este împăratul Romei care a oprit persecuţia creştinilor şi în 324 a decretat creştinismul religie oficială a Imperiului Roman. In 330 el a mutat capitala imperiului de la Roma la Bizanţ şi a redenumit-o Constantinopol.
La 22 mai 1861 a avut loc reînhumarea rămăşiţelor pământeşti ale poetului naţional al ucrainenilor, Taras Şevcenko, la Kanev, pe Colina călugărilor de pe malul Niprului. Taras Şevcenko a murit la 10 martie 1861, în vârstă de 47 de ani, la Sankt-Petersburg şi a fost înmormântat în cimitirul Smolensk. Prietenii şi admiratorii creaţiei lui au insistat ca poetul să-şi doarmă somnul de veci pe o colină de pe malul Niprului, precum a scris el în renumitul său „Testament” încă în 1845. În aprilie 1861 autorităţile ţariste au permis ca sicriul lui Taras Şevcenko să fie adus în Ucraina şi reînhumat pe Colina călugărilor de la Kanev. În anul 1889 la Kanev a fost deschis primul muzeu „Taras Şevcenko”, iar în 1925, în locul înmormântării Marelui Cobzar a fost creată Rezervaţia muzeală de stat „Mormântul lui T.G.Şevcenko” din Kanev. Monumentul de bronz al poetului a fost ridicat în 1939. Poporul a schimbat denumirea Colinei călugărilor în „Colina lui Taras”.
La 22 mai 1942, în satul Bahrinești din nordul Bucovinei s-a născut Vasile Andru, scriitor român. În anul 1944 familia Andrucovici trece clandestin frontiera, stabilindu-se în satul Mușenița, județul Suceava. Numele său real este Vasile Andrucovici. Părinții săi, Teodor Andrucovici și Ecaterina, erau agricultori. Urmează școala elementară în satele Mușenița și Baineț (1949-1956), liceul la Siret (1956-1958) și la Rădăuți (1958-1960) și Facultatea de Filologie, secția franceză-română, a Universității din Iași (1960-1965). Vasile Andru a făcut stagii de documentare antropologică la Roma (1989) și la Paris (1990, 1991) și călătorii de studii în India (1992, 1996). Centrul Sivananda din Trivandrum-India i-a conferit titlul de master în filosofia Vedanta. A participat la simpozioane de istoria religiilor la Paris, Mount Abu, Kottayam, Loano. A călătorit la Muntele Athos (1997, 1998, 2004) și în Tibet. Din 2001 face parte din Juriul internațional „Balkanika» pentru promovarea culturii est-europene. Vasile Andru este autorul a 25 de volume. A decedat în anul 2016.
La 22 mai 1957, la Bucureşti se stinge din viaţă George Bacovia (George Vasiliu), scriitor român format la şcoala simbolismului literar francez. George Bacovia (1881-1957) este autorul unor volume de versuri şi proză, scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influenţe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaşte treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoaşterea sa ca cel mai important poet simbolist român şi unul dintre cei mai importanţi poeţi din poezia română modernă.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com