Anul 1918. În România, guvernul Ionel I.C.Brătianu – Take Ionescu demisionează. În fruntea noului guvern a fost numit generalul Alexandru Averescu. Alexandru Averescu s-a născut la 9 martie 1859, în satul Babele, astăzi în regiunea Odesa din Ucraina. Generalul de armată, Alexandru Averescu, a fost comandantul Armatei Române în timpul Primului Război Mondial. Viața sa politică nu a fost lipsită de tensiuni. În primul rând, Alexandru Averescu a fost loial casei regale și s-a luptat să-și păstreze popularitatea pe treptele cele mai înalte în fața declinului. A fost prețuit de către regele Ferdinand. Când regele se afla pe patul de moarte l-a chemat pe Averescu la el ca să-i vorbească: „Averescu, multe s-au spus între noi; de mult însă n-am mai crezut nimic rău despre tine. Îți fac această mărturisire ca să intru ușurat în groapă”. În anul 1930 generalii Constantin Prezan și Alexandru Averescu sunt ridicați la cel mai înalt rang: mareșal al României, din dispoziția regelui Carol al II-lea. Spre finele vieții sale, bătrân și bolnav, se retrage din viața politică. Mareșalul Averescu a murit în urma unei crize cardiace, în noaptea de 2 spre 3 octombrie 1938. A fost membru de onoare al Academiei Române.
Anul 1944. A murit Smaranda Gheorghiu, scriitoare, publicistă, militantă activă în mişcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, aşa o numea Veronica Micle.
Smaranda era nepoata lui Grigore Alexandrescu şi descendentă a familiilor boiereşti Andronescu şi Vlădescu. Ea a scris celebrele versuri: „Vine vine primăvara/ Se aşterne-n toată ţara/ Floricele pe câmpii/ Hai să le-adunăm copii”. La sfârşitul secolului al XIX-lea Smaranda a condus un cenaclu frecventat şi de poetul Mihai Eminescu şi a fost prietenă cu Veronica Micle. A colaborat la cele mai importante ziare şi reviste ale vremii, între care „Convorbiri literare”, „Fântâna Blanduziei”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Universul”, a fost membră a unor organizaţii culturale şi a participat la diverse congrese internaţionale, ca reprezentantă a României. Avea pasiunea călătoriilor şi a străbătut România şi multe ţări din Europa şi din Asia, apoi a scris cărţi şi a ţinut conferinţe pentru a relata impresii din aceste călătorii. Cea mai interesantă călătorie a ei a fost în 1904, spre Capul Nord, urmând itinerarul Transilvania, Budapesta, Viena, Praga, Dresda, Berlin, Rostock, Copenhaga, Upsala, Capul Nord. La întoarcere, a vizitat oraşul Cristiania (în prezent Oslo), unde s-a întâlnit cu Henrik Ibsen. În parcul Mitropoliei din Târgovişte şi în parcul Cişmigiu din Bucureşti au fost ridicate monumente în amintirea Smarandei Gheorghiu.
Începând din anul 1983 la 26 ianuarie este marcată Ziua mondială a vămilor. Ea a fost iniţiată de Organizaţia Mondială a Vămilor.
La 26 ianuarie este Ziua mondială a educaţiei ecologice. Ea îşi are începutul în 1972, de la Declaraţia Conferinţei ONU pe problemele mediului ambiant. Pentru prima dată Ziua mondială a educaţiei ecologice a fost marcată în iunie acelaşi an la Stockholm (Suedia). În anul 1975 la Belgrad s-a desfăşurat Seminarul internaţional în chestiunile mediului ambiant şi adoptată Carta educaţiei ecologice de la Belgrad, în care sunt oglindite scopurile globale. S-a decis ca Ziua mondială a educaţiei ecologice să fie marcată la 26 ianuarie. Ea are menirea de a chema populaţia de pe planetă să-şi apere patrimoniul naturii.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com