Anul 1599. Este încheiat un nou tratat între Ţara Românească şi Transilvania prin care Mihai Viteazul a acceptat suzeranitatea lui Andrei Bathory, iar acesta a recunoscut domnia ereditara în familia lui Mihai Viteazul.
Anul 1848. Guvernul revoluționar de la București a decretat eliberarea robilor țigani aparținând boierilor.
Anul 1848. Guvernul revoluționar de la București a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor. Începând cu anul 1998, în România este marcată Ziua Drapelului National.
Anul 1877. A avut loc un duel de artilerie între artileria română şi cea otomană în zona Calafat-Vidin, în urma căruia a căzut la datorie sergentul Nicolae Popescu, prima jertfă românească în Războiul de Independenţă al României (1877-1878).
Anul 1934. Sub conducerea profesorului din Leningrad, Vladimir Frolov, a început demontarea mozaicurilor unice de la Catedrala Arhanghelul Mihail cu acoperişul de aur din Kiev. De asemenea, a fost distrus iconostasul catedralei. În anul 1937, din ordinul autorităţilor sovietice, catedrala a fost aruncată în aer. Oamenii de ştiinţă ucraineni, Mykola Makarenko şi Iuri Kulyk, care au încercat să apere edificiul sfânt, au fost supuşi represiunilor.
Catedrala Arhanghelul Mihail din centrul Kievului a fost construită din nou în anii de independenţă a Ucrainei.
Anul 1936. S-a stins din viaţă la Bucov Constantin G. Stere, om politic, jurist, savant şi scriitor român, originar din Basarabia. Constantin G. Stere sau Constantin Sterea (1865-1936) în tinerețe, pentru participarea la mișcarea revoluționară narodnicistă, a fost condamnat de autoritățile țariste la închisoare și surghiun în Siberia (1886-1892). A fondat împreună cu Garabet Ibrăileanu şi Paul Bujor în 1906, revista „Viaţa românească”.
Anul 1940. V. M. Molotov, comisarul sovietic pentru afacerile externe, înmânează ministrului României la Moscova, Gh. Davidescu, prima notă ultimativă a guvernului sovietic, prin care se cere cedarea imediată a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord. Ultimatumul va fi prelungit până în zorii zilei de 27 iunie. În această notă se abordează problema frontierei dintre România și URSS, pe baza unei hărți care a fost transmisă ulterior.
Anul 1953. Lavrenti Beria, şeful Ministerului de Interne al URSS, a fost arestat de către Nikita Hruşciov şi alţi membri ai Biroului Politic. După arestare a fost ţinut într-o închisoare secretă în apropiere de Moscova. Hruşciov a convocat o reuniune a conducerii politice a URSS pe 26 iunie, în timpul căreia a lansat un atac nimicitor brusc împotriva lui Beria, acuzându-l de a fi trădător şi spion în solda serviciilor secrete britanice. Beria a fost luat complet prin surprindere. Molotov şi alţii au intervenit şi ei împotriva lui Beria, după care Hruşciov a propus demiterea sa imediată. Mareşalul Gheorghi Jukov şi un grup de ofiţeri înarmaţi aflaţi într-o cameră alăturată l-au arestat pe Beria. Ministrul Apărării, Nikolai Bulganin, a ordonat Diviziei de tancuri Kantemirovskaia şi Diviziei motorizate de puşcaşi Tamanskaia să ocupe poziţii în Moscova pentru a preveni intervenţia forţelor de securitate loiale lui Beria pentru salvarea lui. Mulţi dintre subordonaţii, protejaţii şi asociaţii lui Beria, de asemenea, au fost arestaţi. Ziarul partidului comunist sovietic, „Pravda”, a anunţat arestarea lui Beria doar la 10 iulie, făcând referire la „activităţi infracţionale împotriva partidului şi a statului comise de Beria”. Beria şi toţi ceilalţi inculpaţi au fost condamnaţi la moarte. Conform unor relatări, Beria a implorat în genunchi cerând milă, dar el şi ceilalţi şase inculpaţi au fost imediat executat prin împuşcare, la 23 decembrie 1953. Trupul său a fost incinerat şi îngropat într-o pădure din apropierea oraşului Moscova.
La 26 iunie este marcată Ziua internaţională pentru sprijinirea victimelor torturii, urmărind reînnoirea angajamentelor omenirii în vederea eradicării totale a acestei forme de pedeapsă inumană, prin denunţarea acţiunilor de tortură şi pedepsirea făptaşilor. Această zi a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la 12 decembrie 1997.
La 26 iunie este şi Ziua internaţională împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri, menită să crească gradul de conştientizare privind problema majoră pe care o reprezintă pentru societate drogurile.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com