Anul 1756. S-a născut în Salsburg, genialul compozitorul austriac Wolfgang Amadeus Mozart, unul dintre cei mai mari compozitori al tuturor timpurilor.
Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791), compozitor german și austriac, unul din cei mai prodigioși și talentați creatori în domeniul muzicii clasice. A manifestat un excepţional talent muzical de la o vârsta fragedă. La numai 7 ani el a început împreună cu tatăl său, Leopold, şi sora lui, Maria Anna, un tur al marilor curţi princiare europene, fiind prezentat regilor şi reginelor Europei. Tânărul Mozart s-a mutat la Viena împreună cu soţia sa, Constance, unde au dus o existentă precară. În Viena a compus majoritatea capodoperelor sale. A murit în sărăcie, la 5 decembrie 1791, la vârsta de 35 de ani. Dintre lucrările sale cele mai renumite se disting: „Răpirea din Serai” (1782), „Nunta lui Figaro” (1786), „Don Giovanni” (1787), „Flautul fermecat” (1791) şi „Requiem”.
Anul 1839. S-a născut Pavlo Ciubinski, etnograf, folclorist, activist public ucrainean, autorul poeziei care a devenit mai târziu Imnul de Stat al Ucrainei – „Încă n-a murit Ucraina”.
Anul 1936. S-a născut la Cluj, Florin Piersic, actor român de teatru şi film. Florin Piersic a jucat dramă, comedie, tragedie, figuri istorice, haiduci. A debitat cinematografic în filmul „Ciulinii Bărăganului” din 1957, interpretând rolul lui Tănase. Și-a evidențiat talentul mai ales în filme istorice – „Neamul Șoimăreștilor” din 1965, regizat de Mircea Drăgan, și apoi a jucat în filmul care l-a făcut cunoscut „De-aș fi Harap Alb” (1965), regizat de Ion Popescu-Gopo. Printre rolurile sale celebre din filme s-au numărat haiducul Anghel Șaptecai, haiducul Grigore Pintea și Mărgelatu. A fost decorat cu Ordinul național „Steaua României” în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru prestigioasa cariera artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.
Cu câţiva ani în urmă Florin Persic a vizitat Cernăuţiul, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii comunităţii româneşti din nordul Bucovinei.
Anul 1944. Încetează blocada germană a Leningradului, începută la 8 septembrie 1941. Asediul Leningradului a provocat în rândurile populaţiei şi a apărătorilor oraşului un număr de 600 000 de morţi şi distrugeri masive. Numai centrul oraşului a rămas intact.
Anul 1945. Armata Roşie eliberează lagărul de exterminare de la Auschwitz de pe teritoriul Poloniei. A fost un complex de lagăre de concentrare și exterminare al Germaniei naziste. Cunoscut drept cel mai mare lagăr de exterminare nazist, Auschwitz a devenit locul emblematic de implementare a soluției finale, un element major în punerea în practică a Holocaustului. Acolo au fost exterminate cel puțin 1,1 milioane de persoane, din care peste 90 la sută au fost evrei. Auschwitz este numele german al orașului din apropiere, Oświęcim, situat la aproximativ 60 kilometri vest de Cracovia, în sudul Poloniei. Unul din motivele pentru care a fost aleasă această localitate îl constituie faptul că era un nod de cale ferată foarte dezvoltat, având 44 de linii paralele, ceea ce facilita transportul unui atât de mare număr de evrei și alte naționalități din întreaga Europă.
În legătură cu această dată, în fiecare an la 27 ianuarie sunt comemorate victimele Holocaustului. Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului a fost iniţiată
prin Rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite din 1 noiembrie 2005, adoptată la a 42-a ședință plenară. La 24 ianuarie 2005, în cadrul unei ședințe speciale, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a marcat a 60-a aniversare a eliberării lagărelor de concentrare naziste și sfârșitul Holocaustului care a avut ca rezultat uciderea a 6 milioane de evrei europeni și a milioane de persoane de alte naționalități de către regimul nazist german. Pe teritoriul fostei URSS naziştii au omorât de la 2,2 până la 2,5 milioane de evrei. Cele mai mari exterminări în masă a evreilor a avut loc la Babin Iar de la periferia oraşului Kiev.
La 27 ianuarie este marcată Ziua dansului cu propria umbră.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com