Anul 106. S-a terminat reconstrucția podului peste Dunăre (cu o lungime de 1.135 metri) la Drobeta. Podul lui Traian, aşa a intrat el în istorie, a fost construit de Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei, între primăvara anului 103 și primăvara anului 105 pe Dunărea de Jos, la est de Porțile de Fier, în orașul Drobeta-Turnu Severin. Scopul construcției a fost de a facilita transportul trupelor romane conduse de Traian și a proviziilor necesare celei de-a doua campanii militare de cucerire a Daciei, al cărei rege era Decebal.
Nu se cunosc amănunte despre metoda de construcție, dar se presupune că Apolodor, cu ajutorul triburilor dace din sudul Carpaților (Oltenia actuală), aliate ale romanilor și potrivnice lui Decebal, a deviat cursul Dunării și apoi a ridicat picioarele podului. Odată cu construirea podului, au fost ridicate două castre numite Drobeta și Pontes, pentru paza podului.
Accesul nu era posibil decât trecând prin aceste castre. La încetarea stăpânirii romane în Dacia, podul este distrus, poate chiar de autoritatea romană, pentru a împiedica incursiunile Gepizilor, Vizigoților și Carpilor în imperiu. Astăzi, pe malurile Dunării, încă se mai pot vedea picioarele podului. În 1858 Dunărea a înregistrat un nivel atât de scăzut, încât s-au putut zări și construcțiile de sub apă.
Anul 1418. A murit Mircea cel Bătrân, domn al Țarii Românești între anii 1386-1418, erou al luptei antiotomane. A fost înmormântat la ctitoria sa de la Cozia, la 4 februarie 1418.
Mircea cel Bătrân, numit de către istoricul german Leunclavius „principe între creştini cel mai viteaz şi cel mai ager”, era fiul lui Radu I și fratele lui Dan I, pe care l-a urmat la tron după moartea acestuia, la 23 septembrie 1386. În actele oficiale, Mircea apare ca „în Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod şi domn”. În istoriografia română este atestat sub numele Mircea cel Mare. Primind țara în plin proces de dezvoltare, Mircea Voievod continuă consolidarea economiei, armatei, administrației și bisericii, centralizează puterea, emite monedă, stimulează comerțul, dezvoltă mineritul și agricultura. Semnează spre sfârșitul domniei (1415 sau 1417) un tratat de pace cu Imperiul Otoman, care recunoștea libertatea Valahiei în schimbul unui tribut anual de 3.000 de piese de aur. Totodată, domnul român a fost obligat să trimită la Constantinopol un fiu drept garanție. A domnit peste Valahia timp de 32 de ani. În timpul domniei lui Mircea Țara Românească a ajuns la întinderea teritorială maximă din Evul Mediu: de la Olt în nord la Dunăre în sud și de la Porțile de Fier în vest până la Marea Neagră în est.
Anul 1918. A decedat la Praga Ivan Puliui (1845-1918), fizician, inventator și patriot ucrainean, care a contribuit la utilizarea razelor X în obținerea radiografiilor medicale. A fost cel care i-a furnizat fizicianului german, Wilhelm Conrad Röntgen, una din lămpile cu care acesta a obținut ceea ce a numit „raze X”.
Anul 1950. Președintele american Harry S. Truman anunță un program pentru dezvoltarea bombei cu hidrogen. Cu toate că ideea bombei cu hidrogen a apărut în mintea oamenilor de ştiinţă încă la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, aceasta nu s-a concretizat decât la începutul anului 1950, când Preşedintele Statelor Unite ale Americi, Harry S. Truman, aprobă continuarea cercetărilor în domeniul nuclear. Astfel, sub conducerea lui Edward Teller, ia naştere bomba cu hidrogen. În 1951 au avut loc două testări ale prototipului armei, dar adevărata invenţie a fost testată pe 1 noiembrie 1952, în Oceanul Pacific, explozia ei fiind de peste 450 de ori mai puternică decât cea lansată peste oraşul Nagasaki, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
La 31 ianuarie este marcată Ziua internaţională fără Internet. E şi Ziua numită „Inspiraţi-vă inima prin Artă”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com