Anul 1459. A fost încheiat Tratatul de pace moldo-polon, în urma căruia Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, reîntoarce oraşul Hotin în componenţa principatului său. Se prevedea încetarea stării de război între Moldova și Polonia, îndepărtarea lui Petru Aron de la hotarele Moldovei şi recunoașterea suzeranității polone de către Ștefan. Tratatul a fost semnat de reprezentantul Poloniei, Andrei Adrowasz, după un asediu de doi ani a cetăţii Hotinului.
Abia după semnarea tratatului de pace, Ştefan cel Mare izbuteşte să pună stăpânire pe cetatea propriu zisă. Cetatea Hotinului a fost cedată polonezilor de Ilie, feciorul lui Alexandru cel Bun, în 1436 în schimbul unui ajutor polon. Petru Aron a recâştigat cetatea, dar a fost nevoit să cedeze Târgul Siretului şi alte localităţi. După un timp Hotinul trece din nou în mâinile polonezilor, până la recucerirea lui de către Ştefan cel Mare.
Anul 1877. La Bucureşti a fost semnată Convenţia româno-rusă, prin care se permitea armatelor ruseşti trecerea pe teritoriul României spre Balcani. În acelaşi timp guvernul rus se obliga să menţină şi să apere integritatea teritorială a României şi să respecte drepturile politice ale statului român.
Anul 1904. În sala de festivităţi a Seminarului Teologic din Chişinău s-a desfăşurat şedinţa de inaugurare a Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din gubernia Basarabia. Decan al Societăţii a fost ales protoiereul A.V.Ianovski, locţiitor – A.M.Parhomovici şi şef al serviciului administrativ – Ion Halippa.
Anul 1949. Douăsprezece naţiuni – SUA, Marea Britanie, Franţa, Belgia, Olanda, Danemarca, Italia, Luxemburg, Norvegia, Islanda, Canada şi Portugalia, au semnat Tratatul Nord Atlantic, punând bazele NATO. România a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică la Summit-ul NATO de la Praga din noiembrie 2002. La acel moment, aliaţii au lansat invitaţii de aderare pentru 7 state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia. La 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO de la Bruxelles.
Relaţiile dintre Ucraina şi NATO se dezvoltă din momentul obţinerii de către Ucraina a independenţei în 1991. În 1994 Ucraina a devenit prima ţară din spaţiul postsovietic care a aderat la Parteneriatul pentru pace. În mai 1997 la Kiev a fost deschis Centrul de informare şi documentare NATO, iar în aprilie 1999 – Oficiul de relaţii cu NATO. Pentru prima dată dorinţa Ucrainei de a deveni membră a Alianţei a fost anunţată oficial în mai 2002. În prezent, ţinând cont de agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei şi de riscul acţiunilor militare din partea Rusiei în continuare, tema aderării Ucrainei la NATO este extrem de oportună.
Anul 1984. S-a stins din viaţă vestitul constructor de avioane Oleg Antonov, numele căruia îl poartă cele mai mari avioane din lume – „Ruslan” şi „Mria”. Oleg Antonov (1906-1984) în perioada 1967-1984 a fost constructor general la Biroul de proiectări din Kiev. El a creat 52 tipuri de planoare şi 22 tipuri de avioane.
Anul acesta, la 4 aprilie este prăznuit Paştele catolic. Cea mai luminoasă sărbătoare creştină de peste an este marcată de romano-catolici, o parte din greco-catolici şi de protestanţi, precum şi de Biserica Ortodoxă din Finlanda. Deși este cea mai importantă sărbătoare creștină, Paștele catolic și cel ortodox nu cad în aceeași zi decât rareori (așa cum s-a întâmplat în 2014 și în 2017). Paștele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie și niciodată în luna mai, în timp ce cel ortodox poate cădea în aprilie sau mai și niciodată în martie. Paştele ortodox va fi marcat anul acesta la 2 mai.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com