Anul 3761 î.e.n. Este data la care Calendarul evreiesc socotește crearea de către Dumnezeu a primului om, Adam. Calendarul evreiesc este calendarul oficial al statului Israel. Este calculat în funcţie de fazele lunii. Zilele săptămânii sunt desemnate de numere, doar cea de a şaptea zi – sabatul – poarta diferite nume. Prima zi a săptămânii începe la răsăritul zilei de sâmbătă şi se termină la apusul zilei de duminică. Sabatul începe la apusul zilei de vineri şi se încheie la apusul zilei de sâmbătă. Timpul este socotit după meridianul pe care este aşezat Ierusalimul. Anul are 12 luni a câte 29/30 de zile. Doar doua luni din an au altă mărime în zile. Pentru a se echilibra diferenţa de timp ce reiese la o anumită trecere a anilor, la fiecare al 3-lea, 6-lea, 8-lea, 11-lea, 14-lea, 17-lea, 19-lea an al fiecărui ciclu de 19 ani – se adaugă o lună în plus.
Anul 1949. A fost creata Republica Democrata Germană (RDG), în zona de ocupaţie sovietică a Germaniei. La cinci luni după ce Marea Britanie, Statele Unite şi Franţa au înfiinţat Republica Federală Germana (RFG), a fost proclamat ca stat şi RDG-ul, aflat sub ocupaţie sovietică, sub conducerea Partidului Socialist Unit. În fruntea ţării a fost instalat Wilhelm Pieck, iar premier a fost numit Otto Grotewohl. Astfel s-a produs divizarea Germaniei, ţară a cărei reunificare va avea loc abia peste 40 de ani. Capitala a fost stabilită la Berlin, oraşul fiind şi el împărţit în două printr-un zid.
Anul 1988. A murit filosoful francez de origine română Ştefan Lupaşcu. S-a născut la 11 august 1900 în Bucureşti. Provine dintr-o familie de boieri moldoveni, tatăl său fiind politician și avocat. În 1916 ajunge în Franţa, unde va trăi până la sfârșitul zilelor sale. În 1920 își susține bacalaureatul. Între anii 1924-1927 studiază filosofia, biologia și fizica la Sorbona. În 1926 publică la Paris primul și singurul său volum de poezii. În 1935 publică prima sa opera filosofică, teza de doctorat, susținută la Sorbona. În 1940 publică în România lucrarea filozofică „Experiența microfizică și gândirea umană”. În 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Ştefan Lupaşcu încearcă, fără succes, să îl scoată pe prietenul său, poetul Benjamin Fondane, din lagărul de concentrare de la Drancy. Poetul este însă deportat la Auschwitz, unde va muri executat în camera de gazare. După război, în 1946, Ștefan Lupașcu este numit cercetător la Centrul naţional de cercetări ştiinţifice.
Anul 2001. Şeful comunist Vladimir Voronin, a cerut conducerii Radioului şi Televiziunii moldoveneşti să nu mai folosească pe post denumirea de „limba română” pentru limba vorbită în Republica Moldova.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com