La 8 ianuarie 1864 a fost deschisă școala preparandală din Iaşi, sub conducerea lui Titu Maiorescu. Printre cursanții înscriși în anul întâi se află și Ion Creangă. Şcoala preparandală, sau Institutul Pedagogic, a fost deschisă pentru pricopsirea feciorilor cu învăţătură dăscălească.
La acest institut, deschis de tânărul Titu Maiorescu, îşi încerca puterile la învăţătură şi diaconul Creangă, absolvent din 1858 al cursului inferior (clasele I — IV), de la Seminaria Socolei, clasa I, socotindu-i-se cea de la Fălticeni. Vreme de doi ani, Nica a lui Stefan a Petrei din Humuleşti, preparand extern, a studiat aici. Preparanzii, vreo 18 la număr, învăţau pedagogie în zilele de post şi gramatica română, cu metodica ei, în cele de frupt, profesor fiind Titu Maiorescu. Joia după amiază, de la două la trei, dădeau compunere pentru deprinderea ortografiei şi a „reflecţiunii libere”, scriau după „dictando” şi recitau fabule în vederea „citirii logice şi estetice”. Pe lângă acestea, lunea, miercurea şi vinerea se adăuga şi muzica vocală. Bărbat înalt şi spătos, cu faţa rotundă, cu ochi mari şi albaștri, cu privire limpede şi isteața, cu barba blondă ca mătasea porumbului, preparandul Ion Creangă era numai ochi şi urechi la cuvintele profesorilor.
La 8 ianuarie 1889 Herman Hollerith a patentat prima mașină de calculat. Herman Hollerith (1860-1929) a fost un statistician american și inventator care a dezvoltat un tabulator mecanic bazat pe cartele perforate pentru a cataloga rapid statistici din milioane de bucăți de date. El a fost fondatorul Tabulating Machine Company, care mai târziu a fuzionat cu alte două companii pentru a deveni IBM. A inventat în 1886 un dispozitiv folosit la recensământul populației din Statele Unite din 1890, dispozitiv care funcționa cu cartele perforate. Hollerith este considerat ca fiind părintele calcului automat modern.
În ziua de 8 ianuarie 1902 s-a născut la Brăila arhitectul Octav Doicescu, participant la realizarea unor ansambluri arhitectonice celebre precum Opera Română din Bucureşti şi Institutul Politehnic din Bucureşti. Octav Doicescu a fost un academician român, arhitect, profesor universitar, membru titular (1974) al Academiei Române. Octav Doicescu a fost cetățean de onoare al orașului New York, 1939, titlu acordat de celebrul primar Fiorello La Guardia (1882 – 1947) ca apreciere pentru proiectarea Pavilionului Casa Română la Expoziția universală New York World’s Fair 1939. Octav Doicescu a decedat la 10 mai 1981, la București.
La 8 ianuarie 1928 s-a stins din viaţă Dumitru Kiriac-Georgescu, compozitor, profesor, dirijor de cor şi folclorist, unul dintre precursorii şcolii moderne de compoziţie în România. Studiază mai întâi la Conservatorul din Bucureşti (1880-1885), apoi la Conservatorul de la Paris. Activitatea sa de dirijor de cor începe la Capela română din Paris (1894-1899). După reîntoarcerea în țară, Dumitru Kiriac-Georgescu pune bazele Societății corale „Carmen”, al cărei dirijor va fi timp de aproape trei decenii, dirijând şi corul Bisericii Sfântul Spiridon-Nou și ansamblul coral la Conservatorul bucureştean. A fost membru fondator al Societății Compozitorilor Români, activând în favoarea înființării arhivei de folclor a societății.
Orientarea muzicii corale și vocale a lui Dumitru Kiriac-Georgescu este legată de valorificarea folclorului și a trăsăturilor modale ale acestuia. Autorul adoptă cu precădere genul miniaturii corale, multe dintre coruri recurgând chiar la melodia folclorică autentică.
La 8 ianuarie 1935, în satul Biivţi din regiunea Poltava s-a născut Vasyl Symonenko, poet notoriu ucrainean. După absolvirea Universităţii „T. Şevcenko” din Kiev a activat ca jurnalist în regiunea Cerkasî. În anul 1962 Vasyl Symonenko, împreună cu prietenii şi tovarăşii săi de idei, a descoperit locurile unde au fost înmormântate jertfele represiunilor staliniste. Pentru aceasta a fost bătut de securişti şi nu cu mult după aceea a decedat, la vârsta de numai 28 de ani. Capodopere ale literaturii ucrainene contemporane sunt versurile sale „Lebedele maternităţii”, „Ştii că eşti om…”, „Unde sunteţi voi, călăi ai poporului meu?”, „Ucrainei” etc.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com