Satul Pătrăuții de Jos este o localitate deosebită în Bucovina – o Europă în miniatură, unde Crăciunul și Paștele, cele mai mari sărbători creștine, sunt prăznuite după tradiția catolică și ortodoxă. Cele două comunități etnice – românii și polonezii – îi formează cununa spirituală. În centrul satului răsună cântecul românesc, iar în cătunul Arșița – cel polonez. Interferența lor formează specificul activității instituțiilor de cultură din localitate. Acest fenomen a fost observat de organizatorii Festivalului „Întâlniri Bucovinene” și artiștii amatori din Pătrăuții de Jos sunt invitații permanenți ai acestor „întâlniri de suflet”. Iar doamna Natalia BALAN, conducătoare artistică la Casa de cultură din sat, ba se prezintă la festival în costumul național românesc, moștenit de la bunica ei și care are o sută de ani, ba în cel polonez. Sub ele bate în același ritm o inimă tânără care iubește frumosul.
„MUGUREL” DESFĂCUT LA CEA MAI MARE SĂRBĂTOARE A LOCALITĂȚII
În orice sat nu există o sărbătoare mai mare decât hramul bisericii, unde se roagă locuitorii lui. Biserica din Pătrăuții de Jos are hramul Adormirea Maicii Domnului și la finele lui august ulițele sunt inundate de oaspeți din localitățile vecine, invitați de pătrăucenii ospitalieri. Dimineața e multă lume la liturghie, iar spre seară tineretul se avântă în dans la Casa de cultură. Pentru ca renumitele hore de cândva să nu dispară, lucrătorii de cultură au inițiat crearea unui ansamblu coregrafic.
– Anume în ziua hramului, cu paisprezece ani în urmă, am creat Ansamblul „Mugurel”, precizează doamna Natalia Balan. A fost o zi de bun augur, fiindcă nu ne-am așteptat ca noul colectiv artistic să câștige în scurt timp o popularitate atât de mare. În total sunt 80 de dansatori – trei grupe coregrafice după vârsta participanților. Părinții vor ca odraslele lor să se înscrie în ansamblu. Îi primim pe toți doritorii, iar până la urmă rămân cei mai talentați. Vin chiar și tineri din satele vecine, din Corcești, de exemplu, cu dorința de a deveni membri ai „Mugurelului”.
Și denumirea ansamblului e potrivită. Este „mugurele” speranței că la Pătrăuții de Jos tradiția populară românească are sorți de izbândă, ea înflorește și este purtată de tineri chiar peste hotare.
– Iată, la 19 august vom participa la un festival internațional de folclor din Târgu Jiu, România, spune doamna Natalia Balan. Iar nu demult ne-am întors tot din România, unde la Câmpulung Moldovenesc a avut loc ediția ordinară a „Întâlnirilor bucovinene”. Participăm la sărbătorile românilor și polonezilor din raion și regiune, concertăm în satele vecine, în deosebi la Corcești și Cupca.
Natalia Balan a studiat ziaristica, chiar a susţinut practica la ziarul „Libertatea Cuvântului”, dar nici activitatea pe tărâmul cultural nu este întâmplătoare pentru ea.
– De mică îmi plăcea să dansez, iar fiind elevă am participat la multe concerte din sat. Mama mea, Elena Clioț, este lucrătoare a culturii și toate acestea m-au decis să accept postul de conducătoare artistică la Casa de cultură, povestește doamna Natalia. În satul natal mi-am găsit destinul, aici mi-am creat familia și împreună cu soțul Vasile creștem și educăm un fecioraş – Maxim, care are cinci anișori.
Dacă cineva va încerca să explice fenomenul de la Pătrăuții de Jos, neapărat va constata că lucrătorii culturii de aici activează ca într-o familie unită.
– Bibliotecara din Arșița, doamna Maria Malițca, este o animatoare a vieții spirituale a polonezilor din cătun. La organizarea acțiunilor ea contează pe ajutorul colegilor din centrul satului – Elena Clioț, Maria Ștefureac, Larisa Chedic, directoarea Casei de cultură, și neapărat profesoara Eleonora Schipor. Și, invers, când facem ceva de amploare în centrul satului, Maria Malițca neapărat e cu noi, accentuează dna Natalia.
Grupa „feminină” a lucrătorilor de cultură din Pătrăuții de Jos are grijă de menținerea spiritului național pe această „gură de rai” de la poalele Carpaților și din valea Siretului.
UN SAT AL NUNȚILOR
Activitatea Ansamblului coregrafic „Mugurel” din Pătrăuții de Jos constituie și un important indice social. El demonstrează că în această localitate sunt mulți tineri, iar satul cu tineret are viitor.
– La noi în sat au loc multe nunți. Se fac nunți chiar în zilele obișnuite ale săptămânii, iar sălile amenajate pentru asemenea ocazii festive au un orar aparte, observă doamna Natalia. Deseori la nunți este invitat „Mugurelul”, căci oamenilor le este dor de horele și sârbele de odinioară.
Tinerele familii din Pătrăuții de Jos se confruntă cu aceleași probleme ale vieții ca și cele din multe alte localități rurale ale regiunii. Pur și simplu, ei țin mai mult la baștina lor.
– În sat avem antreprenori, dar nu și suficiente locuri de muncă pentru tineret, explică doamna Natalia Balan. Pătrăucenii preferă muncile de sezon. Pleacă pentru câteva luni la lucru undeva în Ucraina sau peste hotare și revin din nou acasă. Sunt gospodari și tind să-și crească și să-și educe singuri odraslele. În timpul liber femeile brodează, iar bărbații sunt meșteșugari iscusiți.
Satul Pătrăuții de Jos trăiește după legile economice impuse de situația din țară, dar și după cele spirituale, transmise din moși-strămoși.
Vasile Carlașciuc
