La 15 februarie 2017, s-au împlinit opt decenii de la naşterea lui Ion Chilaru, cunoscut poet al ţinutului nostru, membru al Uniunii Naţionale a Scriitorilor din Ucraina, fost redactor-şef al ziarului regional „Zorile Bucovinei», fost deputat în Consiliul Orăşenesc Cernăuţi, activist obştesc, „un mare îndrăgostit de lume”, cavaler al ordinului „Prietenia Popoarelor”, fost membru-fondator al Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi.
A venit pe lume în luna lui Făurar, într-un amurg de seară, când fulgii cădeau ca nişte stele, îmbrăcând frumoasa glie străbună în veşmintele albe ale sincerităţii. Poetul va scrie mai târziu: „Şi ninge iar/ Cu toată demnitatea/ Peste câmpia/ Tinereţii mele”
Şi-a petrecut copilăria în miraculoasa Valea Prutului cu luncile ei de sălcii plângătoare, unde-şi găseau adăpost păsările călătoare sosite de la capătul lumii, aducând cu ele dorul drumului: „Când se-ntorc din nou cocorii,/ Zorii îşi desfac bujorii”. Inima lui gingaşă de copil a fost fermecată de vraja morilor de apă, rânduite ca o baladă lângă malurile istoricului râu, şi care măcinau sudoarea ţăranului şi sufletul lui. Aici asculta cu răsuflarea întretăiată poveştile cu Feţi-Frumoşi şi Ilene Cosânzene, depănate de către pământenii săi, sfătoşi din fire.
A primit ca moştenire de la bunii părinţi: „Un lan de grâu/ Şi un codru verde,/ Şi-un vânt şăgalnic/ Ce se pierde,/ Poteci cu flori/ Prin lunca deasă/ Şi paşi rostogoliţi/ Prin iarba grasă,/ Un drum de ţară / Şi alei/ Sub bolţile/ De plopi şi tei,/ Apoi un vis/ Şi-un cânt de dor”.
A absolvit Şcoala de opt ani din satul Molniţa, raionul Herţa, Şcoala medie din Horbova, acelaşi raion, Facultatea de Filologie Romano-Germanică a Universităţii de Stat din Cernăuţi. Trebuie de menţionat faptul că s-a numărat printre studenţii români de la acest aşezământ de studii superioare care au semnat o scrisoare adresată organelor de resort ale oraşului Cernăuţi, ce conţinea rugămintea să i se atribuie străzii care leagă Pieţele Centrală şi Teatrală numele Marelui Eminescu.
La 1959 devine director al şcolii din localitatea natală, înrădăcinând în inimile discipolilor dragostea pentru graiul matern. După şase ani, îmbrăţişând activitatea de jurnalist, „s-a impus publicului din Bucovina ca o personalitate de respiraţie atât naţională, cât şi internaţională, deschisă spre zonele de lumină ale fraternităţii dintre popoare”.
Problematica poeziei lui Ion Chilaru e una majoră, ce dezbate teme esenţiale ale existenţei umane. Iubirea de ţară, de oameni îl îndrumă pe poet la verbul patetic, la comunicarea directă. El vede rosturile poeziei sale în a da glas cuvintelor simple, cuvintelor de toate zilele: „Pământule, aşa cum e şti,/ în mine tot mai mândru creşti/ Şi spui cuvinte de grâu şi de dor/ Şi verbul tău e murmur de izvor/ Şi spui cuvinte de azi, de viitor/ Şi verbul tău e traiectorie în zbor”.
Pentru Ion Chilaru patriotismul nu e doar un sentiment civic, ci un mod de existenţă lirică: „Verde, iarbă verde -/ Baştină şi cânt,/ Verde, iarbă verde -/ Stele şi pământ;/ Verde, iarbă verde -/ Nume de eroi,/ Verde, iarbă verde -/ Secetă şi ploi,/ Verde, iarbă verde -/ Codrul carpatin,/ Verde, iarbă verde -/ Verdelui mă-nchin;/ Verde, iarbă verde -/ Zbor înaripat,/ Verde, iarbă verde -/ Plai înnobilat”.
Poezia lui Ion Chilaru este rodul unui suflet sensibil, neliniştit, plin de candoare, peste marginile căruia se revarsă focul dragostei pentru ţinutul natal: „Eu niciodată/ N-am căutat/ Şi nu caut/ Liniştea/ În linişte-i/ Şi căutarea -/ Plină de tumult”.
În necrologul din 4 iunie 1994, semnat de colectivul redacţiei ziarului „Zorile Bucovinei”, se menţionează: „Talentul de publicist i-a fost logodit mereu, în realizările cele mai de valoare, cu darul poetic — principala chemare a vieţii sale. Faptul că a fost nu un simplu versuitor, ci un poet de vocaţie, un cântăreţ veritabil şi inspirat îl atestă cele mai rezistente piese din creaţia sa literară, poeziile scrise la tensiunea trăirilor autentice, din îndemnul inimii”.
Pentru a înveşnici memoria cunoscutului poet, activist obştesc şi om de cultură al ţinutului nostru, sesiunea a XIl-a de legislatura a 5-a a Consiliului Orăşenesc a adoptat hotărârea din 25 ianuarie 2007, ca noua stradă din microraionul „Roşa” să poarte denumirea „Ion Chilaru”.
Petru GRIOR, directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi,
membru al Uniunii Naţionale a Jurnaliştilor din Ucraina