Cântatul cocoșilor din Seliște era auzit în trei imperii
Prima atestare documentară despre Noua Suliță ține de anul 1456, cu un an înainte de urcarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Localitatea a fost notată ca „Șișcăuți pe Prut”, apoi într-un document din 1617 a fost făcută următoarea precizare: „Șișcăuți de lângă Prut, numit acum Noua Suliță”. Istoricii afirmă nu despre o simplă înlocuire a denumirilor, ci despre apariția unei noi așezări de oameni lângă Șișcăuțiul pustiit. Două veacuri și jumătate Noua Suliță, care făcea parte din Țara Moldovei, s-a aflat sub stăpânirea turcească, iar în 1774, în rezultatul Războiului ruso-turc din 1768-1774, ea a devenit punct de frontieră și a fost împărțită în două: partea de apus a trecut la Austria, iar cea de est – la Rusia. Granița între cele două imperii trecea pe râulețul Rochitneanca, înveșnicit în stema de azi a orașului. În 1918 orașul Noua Suliță, care a primit acest statut încă în anii 40 ai secolului al XIX-lea, s-a pomenit, la intersecția a trei imperii. Localnicii afirmau: cântatul cocoșilor din suburbia Seliște se auzea în trei imperii. Această apropiere a și determinat istoria furtunoasă a ținutului din Valea Prutului în secolul al XX-lea, aflat sub cârmuirea a patru administrații.
Orașul Noua Suliță figurează în biografia mai multor scriitori. Orașul de pe malul Prutului nu o dată a fost vizitat de scriitorul și folcloristul din Basarabia Alexandru Hâjdău (1811-1972). Aici el venea în ospeție la fratele său, Boleslav Hâjdău (1812-1886), de asemenea scriitor și folclorist. El activa în calitate de translator la vama austriaco-rusă. La Noua Suliță frații Hâjdău au scris împreună „Trei legende moldovenești”, care au intrat în istoria literaturii din Basarabia. La unchiul său din Noua Suliță a poposit și fiul lui Alexandru Hâjdău – Bogdan Petriceicu-Hașdeu (1838-1907), scriitor și savant-filolog, membru al Academiei Române și membru-corespondent al Academiei de științe din Petersburg. În diferite perioade de timp orașul de vamă Noua Suliță a fost vizitat de oamenii de litere basarabeni Constantin Stamati-Ciurea și Zamfir Arbore, scriitorii ruși Vladimir Korolenko și Valeri Briusov, de clasicii literaturii ucrainene Lesea Ukrainka și Oleksandr Afanasiev-Ciujbinski.
Sub ocrotirea Sfântului Gheorghe Purtătorul de Biruință
Principalul locaș de închinare a Nouă Suliței este Biserica cu hramul Sfântul Gheorghe Purtătorul de Biruință, ridicată din timpuri mai vechi chiar în centrul orașului. Localnicii îl consideră pe acest sfânt, atât de venerat de creștinii ortodocși, patronul lor duhovnicesc. Anume de Sfântul Gheorghe, în fiecare an, este marcată Ziua orașului – prilej de omagiere pe cei mai destoinici nouăsulițeni și de bucurii pentru copii, pentru care sunt organizate diferite distracții. La festivitățile jubiliare din fața Casei raionale de cultură, doamna Eugenia Boiko, șefa ARS Noua Suliță, a amintit de patronul sfânt al orașului care îi insuflă pe localnici să depășească cu demnitate greutățile vieții. „Sfântul Gheorghe Purtătorul de Biruință este și ocrotitorul ostașilor. Iar ostași viteji din Noua Suliță apără independența Patriei în regiunile de est ale ei”, a accentuat conducătoarea raionului. Dna Eugenia Boiko, împreună cu primarul orașului, Maria Nicorici, au înmânat distincții jubiliare la doisprezece participanți la Operațiunea antiteroristă, precum și la mai mulți voluntari nouăsulițeni.
Cu spiritul de adevărați luptători sunt înzestrați și sportivii din Noua Suliță, unii dintre ei, evoluând la competiții prestigioase, au înregistrat o performanță de invidiat. La Noua Suliță locuieşte campionul mondial la șah artistic, Mihail Marandiuc, la Școala sportivă din Noua Suliță și-a început calea spre Olimp campioana Europei la atletică ușoară, Natalia Lupu, care în curând va reprezenta Ucraina la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro.
Spiritul de luptători și fermitatea de a învinge nu sunt străine nici antreprenorilor locali, care făuresc ziua de mâine a Nouă Suliței. Este o perspectivă europeană. La jubileu au participat delegații din raioanele Fălești și Ungheni ale Republicii Moldova și din județul Cluj al României – parteneri ai Nouă Suliței la realizarea a două proiecte transfrontaliere cu susținerea Uniunii Europene. Iar altele două sunt puse la cale.
Parada fanfarelor
Noua Suliță este un oraș cu tradiții și faimă muzicală deosebită. El figurează în biografia compozitorilor Stepan Sabadaș și Mykola Mozgovyi, legendarei Sofia Rotaru, interpretelor populare în Ucraina Lilia Sandulesa și Aurica Rotaru… Dar oare poate fi la Noua Suliță sărbătoare fără fanfară?! Este o întrebare retorică, fiindcă muzica solemnă și înălțătoare e cea de fanfară. Cu ocazia jubileului a fost formată o fanfară unită din patru colective: Fanfarele de la Casa raională de cultură, Podvirna, Coteleu și Costiceni. Sub bagheta dirijorului Vasile Dolghii, Fanfara unită a celor patru localităţi a interpretat pentru participanții la sărbătoare o duioasă melodie – cartea de vizită sonoră a ținutului nostru. „Fanfara de la Casa raională de cultură, pe care o conduc, are o istorie de 54 de ani. Printre primii ei dirijori a fost regretatul Cornelii Sainciuk, când acesta era directorul Școlii de muzică pentru copii din oraș, povestește domnul Vasile. Însăși fanfara noastră întrunește muzicanți din Cerlena, Mămăliga, Podvirna. Iar când suntem invitați să evoluăm în Moldova, România, apelăm și la elevii de la școlile muzicale din raion”.
Să fi trecut Pușkin prin Noua Suliță?
Istoria Noua Suliței este descrisă în romanul scriitoarei locale, dar cu renume internațional, Mariana Goncearova, „În așteptarea sfârșitului lumii”. Ea este apreciată în SUA, Rusia, Israel, iar anul acesta, la vestita editură „Folio” din Harkiv vor apărea cinci cărți ale scriitoarei nouăsulițene.
„Personajele operelor mele sunt oameni ai locului, care au înfruntat greutățile războiului și foametei, și-au păstrat credința într-un viitor mai bun al copiilor lor. Noua Suliță este o oază, cu cultură și toleranță deosebită, căci trăiesc ca frații de-a lungul istoriei reprezentanții mai multor etnii. Orașul este așezat în Valea Prutului ca pe o palmă – palma Domnului – și îl ocolește calamitățile. El atrage tot ce este talentat și cu valoare. Se presupune că și Pușkin a trecut pe aici, călătorind de la Chișinău la Cernăuți, ipoteză ce aparține unor istorici literari, pe care eu îi susțin”, a spus scriitoarea nouăsulițeană Mariana Goncearova. Putem fi de acord cu ea sau nu, dar nicidecum nu vom nega faptul că Noua Suliță este o oază spirituală.
Vasile CARLAŞCIUC
Fotografii de Andrii ROMANŢOV