Din letopisețul spiritual al neamului: pagini uitate
Pe timpuri, Cernăuţiul a fost un oraş al cărţii. Aici existau mai multe tipografii, de sub teascurile cărora ieşeau cărţi în cele câteva limbi de circulaţie în Ţara Fagilor. Destul de renumită era, la finele secolului al XIX-lea, Tipografia „Mitropolitul Silvestru”. În anul 1937 Dimitrie Bucevschi semnează o schiţă istorică despre Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, pe care a întitulat-o „O viaţă de om în slujba neamului”.
Autorul menţionează de la bun început că Tipografia „Mitropolitul Silvestru” se afla sub auspiciile Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, subliniind că românii aveau mare nevoie de o tipografie românească, începând chiar din anul 1850, odată cu apariţia primei gazete „Bucovina”.
„Ca amintire despre faptele mari ale Mitropolitului Silvestru s-a simbolizat în clădirea din partea dreaptă a Mitropoliei un tablou în fresco, zugrăvit de unchiul meu, pictorul Epaminonda Bucevschi, reprezentând artele protejate de Mitropolitul Silvestru. Acest tablou reprezintă, de la stânga la dreapta: tipografia, muzica, Protectorul artelor, sculptura, pictura, precizează Dimitrie Bucevschi. Arta grafică, prezentată prin Dimitrie Bucevschi (autorul acestui istoric) şi cu un învăţăcel; muzica, prezentată de profesorul de muzică Vorobchievici cu doi teologi; iar în mijlocul tabloului este Mitropolitul Silvestru, protectorul artelor, cu pictorul Iobst, care a zugrăvit reşedinţa şi biserica catedrală; sculptura cu sculptorul Pâşlea, actual profesor la şcoala de lemnărit din Câmpulung; pictura, prezentată prin Epaminonda Bucevschi şi cu profesorul Maximovici”.
În continuare autorul schiţei istorice remarcă: „În ziua de Paşti 3/15 aprilie 1895, pe când trăgeau clopotele la Înviere, marele Mitropolit Silvestru trecu la cele eterne, şi cu moartea acestuia se zdruncină şi activitatea tipografiei, căci în ziua de 30 octombrie a aceluiaşi an, guvernatorul Bucovinei, contele Goess, retrase concesiunea şi tipografia se închise.
La 1 ianuarie 1897 îşi începe activitatea sub noua denumire şi cu noi auspicii. Ca tipografie a Societăţii şi ca o continuare a Tipografiei „Mitropolitul Silvestru”, înfiinţată în anul 1882”.
Tabloul frescă, descris de Dimitrie Bucevschi în schiţa sa istorică, a fost descoperit recent la fosta Reşedinţă Mitropolitană, actualmente Universitatea Naţională „Iuri Fedkovyci” din Cernăuţi, de către Nicolae Costaş, absolvent al Catedrei de Filologie Română şi Clasică şi ghid la alma mater. Un strat subţire de vopsea a ascuns renumita frescă atâtea decenii (Ediţia online „Libertatea Cuvântului” a scris despre acest eveniment deosebit).
Descoperirea frescei, ce-l reprezintă pe slăvitul mitropolit al Bucovinei în cercul restrâns al oamenilor de artă, care au proslăvit acest ţinut binecuvântat de Dumnezeu, este ca un monument al acestui „spirit vast şi genial” (vorba lui Zaharia Voronca), care a lăsat în patrimoniul românesc bucovinean urme de incontestabilă inteligenţă, de rară demnitate şi dârzenie. Or, după cum remarcă poetul şi marele om de cultură din zilele noastre, Mircea Lutic, Mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici a realizat „în numele menţinerii şi statornicirii românismului pe aceste plaiuri strămoşeşti mai mult decât au realizat generaţii întregi de intelectuali de până la dânsul”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com