Satul Oprișeni, veche vatră de români, se mândrește cu faptul că are unul dintre cele mai bogate muzee sătești de istorie și arheologie din regiune, iar tinerii pasionați de istoria meleagului natal, susținuți și încurajați de directorul și profesorul de istorie de la Școala medie locală, Nicolae Bodnariuc, mai fac săpături, completând exponatele de muzeu cu obiectele descoperite în substraturile istorice. Satul Oprișeni se mândrește cu faptul că pe aici a trecut Ștefan cel Mare și Sfânt, fapt înveșnicit printr-un bust al viteazului voievod, ridicat pe una din ulițe și pe care vin să-l vadă turiști din România, căci drumul internațional trece pe la o margine a localității. Și mai intenționează oprișenenii să ridice încă un bust – al voievodului Alexandru cel Bun, în hrisoavele căruia a fost atestat pentru prima dată satul lor de baștină.
Localitatea Oprișeni dispune și de o monografie a sa foarte solidă, scrisă cu pasiune și dragoste față de istoria neamului de regretatul scriitor Dumitru Covalciuc, un fiu devotat al satului. Apreciindu-i meritele, consătenii săi s-au grăbit să-i ridice un bust în curtea școlii, unde acesta a învățat pe timpurile nu prea îndepărtate și, ori de câte ori avea ocazia, trecea pe aici, îndemnându-i la carte și la demnitate națională pe copiii satului. Este simbolic faptul că în cadrul sărbătoririi a 600 de ani de la prima atestare documentară a satului Oprișeni, a și fost inaugurat bustul lui Dumitru Covalciuc.
Pășind în cel de-al șaptelea veac al său, satul Oprișeni continuă să rămână vatră aleasă a unor gospodari iubitori de neam, istorie și tradiție, iubitori de cântec și dans românesc. Dragostea de frumos le-o inspiră consătenilor profesoara și activista vieții culturale, doamna Veronica Rusu. Ea consideră o datorie a sa să-i aducă la festivitățile de la Cernăuți, organizate de societățile noastre național-culturale, pe micii artiști amatori de la Oprișeni, păstrători ai tradițiilor spirituale românești.
–Avem la școală câteva colective artistice, iar la Casa de cultură din sat – Ansamblul popular etnofolcloric „Datina”, cu inimoșii artiști amatori Gheorghe și Valentina Plantus, Maftei și Domnica Nimijan, Gheorghe și Doina Semco, Valentin și Elena Mereniuc, Vasile Pagon. Vreau să spun că tineretul doreşte să participe la acțiuni culturale. Din propria mea experiență cunosc faptul că elevii interpretează cu mare plăcere cântece populare. Avem un ansamblu folcloric „Tălăncuța”, altul coregrafic – „Crenguța de brad”, un grup vocal care interpretează cântece ucrainene. E plăcut să lucrezi cu asemenea artiști amatori, care poartă în suflet cântecul popular. Iar aceasta înseamnă că la Oprișeni nu va seca izvorul acestui cântec.
– Fiica Dvs., Cristina, de asemenea, iubește cântecul nostru românesc. Nu o dată s-a prezentat pe scena unor festivități la Cernăuți, în alte localități din regiune…
– Cristina îşi face masteratul la filosofie și științe politice la Iași. Concomitent participă la activitatea Ansamblului „Doina Carpaților”, cântă și la Mitropolie. Când sosește acasă și are posibilitate să participe la festivitățile comunității noastre românești, nu ratează șansa.
Fiecare localitate își are farmecul ei pentru cei care trăiesc în ea, la fel și pentru cei care au pornit de acolo în lumea mare, chemați de steaua destinului. Cunoscut de circa șase veacuri în istorie și cu denumiri diferite, satul Oprișeni, pomenindu-se la o margine de țară, nu și-a marginalizat spiritualitatea și tradiția, nimbul lui național a rămas la fel de strălucit ca pe vremurile mai liniștite.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com
