Orice operă autentică de artă constituie o minune, care deseori este foarte greu s-o redai întru totul prin cuvinte. Ea mai tăinuiește și miracole. Civilizația umană, chiar la primii săi pași în istorie, a căutat să vorbească despre sine prin simboluri și semne. Cu timpul, acestea au stat la baza ornamentelor. La români și ucraineni aceste ornamente au fost aplicate pe hainele de sărbătoare, mai ales pe ie, dar și pe ștergare.
Arta broderiei la locuitorii Bucovinei a fost o descoperire pentru arhitectul și inginerul Erich Kolbenheyer, care în anul 1912 a editat albumul „Motive ale industriei casnice de broderie din Bucovina”. La acest studiu el a lucrat în decurs de zece ani, adunând motive ale broderiei din localitățile Bucovinei (din cea de nord și din cea de sud, dacă ne conducem după actualele hotare). Este o lucrare fundamentală, consideră etnografii și anume ei au lansat ideea „trecerii” acestor ornamente de pe hârtie pe pânză. Așa a apărut Proiectul „Minunea brodată”. O sută trei meșteri populari (femei și bărbați) din regiunea Cernăuți, precum și din alte ținuturi ale Ucrainei, România, studenți străini au brodat 75 de pagini ale albumului unic de Erich Kolbenheyer. Toate aceste „pagini” brodate au fost prezentate în mai 2017 în cadrul unei expoziții regionale, consacrate împlinirii a 105 ani de la apariția albumului lui Erich Kolbenheyer. Proiectul a fost trecut în „Cartea recordurilor Ucrainei”.
Iar duminică, 4 februarie, în Muzeul de artă din Cernăuți, pe fondalul acestor broderii irepetabile au avut loc solemnitățile înmânării mențiunilor participanților la proiect. Rețeaua meșterilor populari „Santa”, organizatoarea expoziției, a pus la cale un alt proiect captivant – de brodare a iilor. E greu de spus dacă va fi înscris și el în „Cartea recordurilor Ucrainei”, însă este cert faptul că va contribui la păstrarea și continuarea tradițiilor artei populare.
În imagini: momente de la expoziție; jurnalistele Olena Ceaika și Ludmila Cerneak s-au dovedit a fi și brodeze iscusite; Oksana Myketiuk de la Universitatea de Medicină i-a antrenat pe unii studenți străini să participe la acest proiect unic în felul său.
Vasile CARLAȘCIUC
