Pagini luminoase și tragice ale neamului românesc din Bucovina în 25 de volume

A văzut lumina tiparului ordinara ediție a almanahului „Țara Fagilor”
La începutul anului curent a ieșit de sub tipar volumul jubiliar – al XXV-lea al Almanahului cultural-li­terar „Țara Fagilor”, inițiat, alcă­tuit și îngrijit de distinsul și neo­bositul publicist și scriitor, un bun cunoscător al istoriei neamului ro­mâ­nesc din Bucovina, Dumitru Covalciuc. De data aceasta, bucu­rându-se de sprijinul Fundației Cul­turale „Vasile Netea” din România.
Almanahul „Țara Fagilor”, care apare la Cernăuți și Târgu-Mureș din anul 1992, nu are nevoie de o prezentare specială. De la primul și până la actualul număr această publicație conține 6.387 de pagini, ea fiind dintre cele mai solide nu numai după volum, ci și prin con­ținut. Materialele incluse în „Țara Fagilor” sunt înalt apreciate de specialiști din Ucraina, România, Republica Moldova și din alte țări. Almanahul este și o sursă im­por­tan­tă de informații pe teme de istorie și cultură atât de necesare pentru românii din afara granițelor Patriei istorice. „Țara Fagilor – XXV” adună în paginile unei pub­licații cu apariție anuală tot ce are mai bun și mai valoros din tradiția, prezentul și idealul buco­vi­nenilor. „Țara Fa­gi­lor” rămâne cel mai valoros pro­dus al colaborării rezultate din prietenia frățească a târgo­mu­reșenilor și cer­năuțenilor”, remarcă în „Cuvânt înainte” Dimitrie Pop­tamaș.
Pentru Almanahul „Țara Fa­gi­lor” sunt caracteristice studiile profunde în domeniile istoriei, culturii, religiei, învățământului și tradițiilor populare. Actualul număr al lui se impune prin materiale bine docu­mentate ca „Situația bisericii și a clerului din actuala regiune Cernăuți în perioada anilor 1944-1952” (D. Covalciuc), „Refugiul polonezilor în România” (A. Rey Patraș), „Cons­truc­ția interbelică în Cernăuți” (D. Olaru, S. Capriiciuc), „Senatul Aca­demic al Universității din Cernăuți (1875-1919)” (C. Ungu­reanu), „Des­pre ultima revenire a lui Mihai Emi­nescu la Cernăuți” (O. Vo­ronca), „Realizarea coordonării în texte de limbă română vorbită în Ucraina” (F. Vrânceanu).
Rubrica „Golgota neamului Ro­mâ­nesc” este continuată cu o cro­nică detaliată a acțiunilor consacrate comemorării jertfelor regimului totalitar sovietic din perioada 1940-1941 și 1944-1952, semnate de zi­a­ristele M. Toacă și F. Toma, de alți autori ca A. Jar, C. Nichitovici, R. Zegrea, C. Bojescu.
Almanahul prezintă o mică antologie de poezie din creația mai multor poeți bucovineni, materiale despre personalități marcante buco­vinene – Ion Sbiera și Vasile Bogrea. Iar la capitolul „Etnografie” au fost inserate articolul despre terminologia portului popular din Valea Siretului (D. Chibac) și cronica despre Zilele culturii tradiționale românești la Cernăuți, precum şi folclor bucovinean din selecția lui D. Covalciuc.
Octavian VORONCA,  membru al prezidiului Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți