Moratoriul la vinderea pământului arabil expiră la 1 ianuarie 2019. Până atunci Rada Supremă trebuie să decidă: îl va prelungi sau nu. Cu o săptămână în urmă Premierul Volodymyr Groisman a explicat: moratoriul va acționa în Ucraina atâta timp, până ce Rada Supremă nu va adopta legea respectivă privind circuitul terenurilor arabile. Și a dat de înțeles: prelungirea sau suspendarea moratoriului la vinderea terenurilor arabile de către Parlament în realitate nu schimbă situația. Piața funciară va începe să funcționeze odată cu intrarea în vigoare a legii vizate mai sus. Despre această condiție s-a vorbit cu mai mulți ani în urmă, când pentru prima dată s-a recurs la moratoriu. A fost o măsură necesară, fiindcă le-a dat timp parlamentarilor să pregătească legea. Aceștia nu s-au grăbit s-o facă (și nici acum nu se grăbesc), dar pentru a nu agrava situația prelungesc din an în an moratoriul.
Deputatul poporului, Leonid Kozacenko, care mai mult decât alți aleși ai poporului se preocupă de problema dată, relevat că nu are nici un sens să fie anulat moratoriul dacă nu există o bancă ipotecară în stare să acorde credite celor ce doresc să cumpere pământul. Or, important este nu atât vinderea pământului, cât cumpărarea lui. Potrivit calculelor prealabile, odată cu deschiderea pieții funciare vor fi puse în vânzare 10 la sută din terenurile arabile. Pentru cumpărarea lor e nevoie de circa 6 miliarde de dolari. De unde să ia această sumă fermierii, care, într-adevăr, visează să aibă pământul lor? Nici o bancă din lume nu poate da cu împrumut o astfel de sumă. O altă ieșire nu există decât crearea în Ucraina a băncii ipotecare. În cazul dat, după cum afirmă specialiștii, pachetul de acțiuni de control trebuie să aparțină statului, iar o parte din acțiuni o poate avea Corporațiunea Financiară Internațională, deoarece participarea unei instituții internaționale la acest proiect face imposibilă corupția. Iar legea trebuie să conțină anumite restricții pentru cetățenii străini care vor dori să cumpere pământ în Ucraina. Chiar cei mai înflăcărați adepți ai pieții funciare își dau seama că ea nu poate fi nicidecum liberală. Proprietari funciari trebuie să fie cetățenii ucraineni, care vor păstra această bogăție de neprețuit a țării.
Incertitudinea în privința pieței funciare îi cam îngrijorează pe oameni: și pe sătenii care au cote privatizate, și pe arendașii acestor cote, adică pe fermieri. Din convorbirile cu mai mulți fermieri și mici proprietari funciari, români de-ai noștri, m-am convins că sunt doritori gata să-și vândă cotele de pământ. Îi grăbesc bătrânețile și, în cele din urmă, vor să aibă și ei un folos mai mare în urma pământului pe care l-au primit prin act din partea statului. Unii dintre ei, nimerind în situații complicate ale vieții, vând neoficial cotele lor de pământ fermierilor, sau le lasă acestora prin testament. Oamenii se acomodează în fel și chip în lipsa unei piețe funciare civilizate.
– Problema terenurilor arabile este extrem de complicată, remarcă primarul satului Suceveni, raionul Hliboca, dl Aurel Baș. Ca ea să fie rezolvată trebuie să acționeze legile respective – legi pentru toți și nu numai pentru unii. Din câte știu, în cazul anulării moratoriului se vor găsi săteni care ar dori să vândă pământul. Dar observ și altceva. La noi toate terenurile arabile sunt date în arendă. Există chiar o concurență între arendași pentru cotele de pământ ale sătenilor. Este o concurență sănătoasă, căci fermierii se străduiesc să le plătească proprietarilor cotelor de pământ o taxă de arendă mai mare. Consiliul sătesc are grijă ca aceste relații între micii proprietari funciari și fermierii să fie oneste și conform legii.
Sătenii nu sunt împotriva pieței funciare, însă consideră că pământul trebuie să nimerească în mâinile cetățenilor noștri, și nu ale celor străini, a accentuat domnul primar Aurel BAȘ.