În calendarul activității Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” cea de a doua duminică a lui septembrie este marcată cu roșu. Este cea mai mare sărbătoare peste an – Ziua Reînvierii ființei românești a acestui neam de la poale de Carpați. Este sărbătoarea limbii noastre cea română. Or, limba a fost și rămâne flamura acestei societăți, creată în 1862 și reînființată în 1989.
De la acea duminică istorică de la finele lunii mai a anului 1989 s-au scurs trei decenii și actuala conducere a Societății „Mihai Eminescu” a hotărât să marcheze evenimentul în cadrul sărbătorii „Limba noastră cea română” și nu în alt local, ci în Sala de Marmură (fosta Sala Sinodală) a Universității Cernăuțene, unde s-a desfășurat, cu 30 de ani în urmă, adunarea de constituire a Societății. Aceasta a impus și un format nou al sărbătorii, mai academic.
În deschidere președintele Societății, Vasile Bâcu, a făcut o prezentare a activității ei din ultimul timp, menționând apoi contribuția la opera de renaștere națională a foștilor președinți ai societății Alexandrina Cernov, Ilie Tudor Zegrea, Arcadie Opaeț și Mircea Lutic. Ei au menționat că lupta pentru dăinuirea limbii române pe aceste meleaguri mioritice rămâne și în continuare un imperativ al activității Societății „Mihai Eminescu”. Această ideea a fost împărtășită de toți vorbitorii și de oaspeții din România și Republica Moldova, ca în final să fie adoptată o adresare către Președintele țării, noul Parlament și noul Guvern, care în timpul campaniei electorale, și nu numai, au demonstrat o deschidere spre problemele minorităților naționale, agravate în ultimii câțiva ani. În această adresare se cere ca românii de pe teritoriile populate compact în Ucraina să fie considerați popor băștinaș, ceea ce le garantează drepturi sigure de a-și menține identitatea etnică, a-și dezvolta limba și cultura.
Au pus balsam la inima participanților la sărbătoare interpreții cunoscuți Nicolae Mintencu, Carolina Jitaru, Natalia Camelia Proțiuc, grupa vocală din Ciudei, grupa vocală „Fetele din Bucovina” și Corul „Dragoș Vodă”.
Vasile Carlașciuc
