La 3 septembrie 1546 a încetat din viață Petru Rareș, domn al Moldovei. Petru Rareș (1483-1546) a fost domn al Moldovei de două ori, prima dată între 20 ianuarie 1527 și 18 septembrie 1538, iar a doua oară între 19 februarie 1541 și 3 septembrie 1546. A fost fiul natural al lui Ștefan cel Mare cu o anume Răreșoaia, a cărei existență nu e documentată istoric. A urmat în linii mari politica internă și externă stabilită de tatăl său, având și o parte din calitățile acestuia – ambiția, îndrăzneala, vitejia, religiozitatea, gustul artistic. Fiind o fire mai aventuroasă, a făcut și erori, mai ales în politica externă.
La 3 septembrie 1928 s-a născut Ion Druță, scriitor, dramaturg și istoric literar din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române. A absolvit școala de silvicultură și Cursurile superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” al Uniunii Scriitorilor din URSS. Din 1969 se stabilește la Moscova. Primele povestiri ale prozatorului sunt publicate la începutul anilor 50. Operele sale, adunate în 4 volume, „Frunze de dor”, „Balade din câmpie”, „Ultima lună de toamnă”, „Povara bunătății noastre”, „Clopotnița”, „Horodiște”, „Întoarcerea țărânii în pământ”, „Biserica albă”, „Toiagul păstoriei” ș.a. fac parte din „fondul de aur” al literaturii naționale contemporane. În 1990 fost ales membru de onoare al Academiei Române, iar la 30 decembrie 1992 membru titular al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost inclus în lista celor 10 scriitori din lume pentru anul 1990 („Moldova Literară” din 26 iulie 1995).
La 3 septembrie 1937, în localitatea Roșiile, județul Vâlcea, s-a născut Maria Ciobanu, renumită interpretă de folclor românesc. Repertoriul Mariei Ciobanu cuprinde circa 600 de piese înregistrate pe discuri, la radio și televiziune. Cele mai cunoscute cântece în interpretarea Mariei Ciobanu sunt „Lie ciocârlie”, „Aurelu’ mamei”, „Vântul de vară mă bate”, „Lângă poartă am un tei”, „Cei mai frumoși ani ai mei”, „Ce n-aș da să mai fiu mică”, „Roată, roată…” etc. Renumita interpretă a fost distinsă cu două „Discuri de aur”. În anul 2002, Președintele de atunci al României, Ion Iliescu, i-a conferit artistei Maria Ciobanu Crucea națională „Serviciul Credincios” clasa a III-a, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”. În 2004 ea este distinsă cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer, Categoria D — „Arta Spectacolului», „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”. Peste zece ani, în 2014, Maria Ciobanu a primit din partea Casei Regale a României Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler.
Maria Ciobanu a fost căsătorită cu Ion Dolănescu. Fiul lor, Ionuț Dolănescu, este, de asemenea, interpret de muzică populară și care se bucură de o popularitate la fel de mare ca și părinții săi.
În toamna anului 2012 Maria Ciobanu, împreună cu Ionuț Dolănescu, au susținut un spectacol de muzică populară la Cernăuți. Atunci, din scenă, Ionuț Dolănescu, a declarat: „Visul tatălui meu, Ion Dolănescu, a fost să ajung aici, la Cernăuţi, şi să cânt pentru dumneavoastră. Sunt convins că dacă tatăl meu ar fi fost aici, ar fi lăcrămat de fericire”. Iar Maria Ciobanu în repetate rânduri a fost aplaudată de sală în picioare, în semn de recunoştinţă pentru activitatea domniei sale de o viaţă şi pentru că mai poate să cânte atât de frumos.
Maria Ciobanu s-a aflat pe scena muzicii românești mai bine de 50 de ani și va rămâne în istorie drept una dintre cele mai mari cântărețe de muzică populară. În ultimul timp, ajunsă la o venerabila vârstă, Maria Ciobanu s-a retras din lumina reflectoarelor și s-a mutat în America, acolo unde trăiește alături de fiul ei, de noră și de nepoți.
La 3 septembrie 1950 a decedat Traian Vuia, inventator român, pionier al aviației mondiale. În data de 18 martie 1906 Traian Vuia a realizat unul din primele zboruri autopropulsate (fără catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decât aerul. După o accelerație pe o distanță de 50 de metri, aparatul „Vuia I” s-a ridicat la o înălțime de aproape un metru, pe o distanță de 12 m, după care paletele elicei s-au oprit, iar avionul a aterizat. Multe ziare din Franţa, SUA şi Marea Britanie au scris despre primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie și aterizare. De atunci a fost scoasă în evidență și propagată ideea că Vuia a reușit cu aparatul său să decoleze de pe o suprafață plată, folosind numai mijloace proprii. În continuare Traian Vuia va mai breveta și construi diferite invenții, spre exemplu un generator de abur în 1925, două elicoptere între 1918 și 1922. A fost ales membru de onoare al Academiei Române la 27 mai 1946.
Este înmormântat la cimitirul Bellu din București.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com