O purtăm cu drag, cu bucure, cu veselie, cu dragoste de neam și tradiții.
Dar ca de obicei, s-o luăm de la început.
Ziua a început cu marea sărbătoare creștină închinată Sfintei Treimi. În ajun, adică duminică am fost la slujba dedicată Pogorârii Sfântului Duh, sau a Rusaliilor, ori cum se mai spune a Cincizecimii, oficiată la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Pătrăuții de Jos. A doua zi, adică azi, am organizat expoziția de cărți și obiecte de cult dedicate Sfintei Treimi. Pe urmă am trecut la cea de a doua sărbătoare cu o semnificație deosebită — Ziua Mondială a Iei românești.
Am un fel de cult, de dragoste, de respect pentru anumite sărbători creștine sau laice, pentru anumite personalități, pentru anumite evenimente. Ia noastră românească este una dintre ele.
Mi-a plăcut portul nostru românesc dintotdeauna. În familia noastră, din ambele părți, adică și pe linie maternă, dar și pe linie paternă, a fost un cult al portului național. S-a păstrat și promovat de-a lungul secolelor, transmițându-se din generație în generație. Nu în zadar în toate aceste zile am publicat pe rețelele de socializare zeci de poze de acum, dar și de sute, zeci de ani, cu oameni de diferite vârste, aflați în diferite împrejurimi, care au știut și au păstrat ia noastră, straiul nostru ce n-are pereche în lume.
Fiecare popor are portul, graiul, cultura, tradițiile, obiceiurile, credința sa. Noi, românii le avem pe ale noastre. Ele sunt averea noastră spirituală. O carte, un film, un cântec, un dans, o floare… ne fac viața mai frumoasă. Iar pe lângă acestea mai adăugăm un tablou, o sculptură, o expoziție, un festival, un concert, o sărbătoare… Iar portul, graiul, credința, datinile, tradițiile, obiceiurile – sunt comoara noastră de suflet. Luate împreună ne fac să ne simțim bogați sufletește și mândri de neamul nostru de viță aleasă.
Am publicat mai multe fotografii de ale bunicilor, părinților, unchilor, nașilor, rudelor mele mai apropiate sau mai îndepărtate. De asemenea de la diferite festivaluri sau sărbători cu colegii, actualmente și cu elevii liceului din Cupca. La diferite ceremonii: nunți, hramuri, cumătrii, sau alte evenimente de familie. Oamenii îmbrăcau cămașa, sau cum îi spunem noi ia noastră românească, iar pe lângă ea — catrința, ițarii, bundița, frânghia, brâul, basmaua sau pălăria ori cușma. Cu ani în urmă am scos de sub tipar o carte de folclor intitulată „Pagini de folclor bucovinean”, unde am folosit multe dintre aceste fotografii. Am descris atributele costumului popular, începând cu cămașa, dar și toate celelalte atribute ale costumului, cu nuanțele specifice localităților noastre de pe Valea Siretului.
Nu odată am îmbrăcat costumul popular, fiind peste 20 de ani și prezentatoare a diferitor evenimente festive din satul meu de baștină, Pătrăuții de Jos, dar și din satul Cupca, unde îmi fac serviciul. Iar acum la anumite sărbători, fie de ziua satului, uneori la anumite festivaluri, sau evenimente importante îmbrac cu plăcere ia noastră tradițională
Salut inițiativa Asociației „Valea Prutului”, condusă de inimosul și harnicul domn Sergiu Barbuță, care a inițiat acest album online de promovare a Iei românești, eveniment menit să promoveze și să evidențieze splendoarea cămășii tradiționale românești. Iar alături de cămașă și a celorlalte atribute ale costumului național românesc.
Mă bucur că am văzut zeci de fotografii de acum, dar și de altădată cu tineri, vârstnici, copii, care poartă cu mândrie ia românească din Bucovina noastră dragă.
Asociam în aceste zile cuvântul Ie cu mândrie, bucurie, veselie, omenie, armonie, de ce nu și fudulie (în sensul bun al acestui cuvânt). La un moment dat mi-a venit în gând și cuvântul „terapie”, o terapie a frumosului, or, ia înseamnă în primul rând frumusețe. O frumusețe ce ne aduce bucurie, mândrie, veselie.
De aceea, felicitări organizatorilor, dar și sincere mulțumiri celor care participă, susțin și promovează asemenea evenimente ce ne fac viața mai frumoasă. Tare mult avem nevoie, mai ales în perioada actuală de asemenea sărbători ale sufletului.
În afară de Asociația „Valea Prutului”, aducem sincere mulțumiri și organelor mass-media — Bucpress, ziarelor online `Zorile Bucovinei”, „Libertatea Cuvântului”, celor tipărite „Gazeta de Herța” și „Monitorul Bucovinean” pentru tipărirea și promovarea acestor valori indiscutabile ale neamului nostru. Aceste inițiative, aceste evenimente, de oricare natură nu ar fi ele, ne fac viața noastră mai frumoasă, ne aduc bucurie și speranță. Felicit pe toți cei care poartă, păstrează, promovează, susțin, iubesc, adoră ia noastră românească, azi de Ziua Iei românești.
Eleonora SCHIPOR
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com