Gradul ridicat de îmbătrânire a populaţiei şi criza demografică care se acutizează de la un an la altul impun reformarea sistemului actual de pensii. Deşi despre aceasta se vorbeşte de ani de zile, până în prezent n-au fost făcute prea multe progrese.
Toate guvernele care s-au succedat până în prezent au promis o viaţă decentă pentru pensionari. Au promis, dar în realitate viaţa pensionarilor de rând a devenit în ultima vreme o adevărată povară. Cândva respectul faţă de cei bătrâni era lege. Anume bătrânii erau apreciaţi cum se cuvine de societate şi se bucurau din partea acesteia de un respect deosebit. Actuala reformă a sistemului de pensii este pusă tot pe umerii celor care au muncit cinstit o viaţă întreagă. În fond, pretinsa reformă are ca scop de a reduce povara financiară a statului. În realitate, milioane de oameni în etate trăiesc la limita subzistenţei. Nu le ajung bani pentru a-şi cumpăra medicamente şi alimente. De îmbrăcăminte şi alte lucruri trebuincioase nici nu mai vorbim.
Statisticile arată că în ţara noastră sunt 13,5 milioane de persoane pensionate, în timp ce acei care sunt angajaţi legal în câmpul muncii constituie doar 13 milioane. Diferenţa e de o jumătate de milion, iar conform surselor oficiale din cadrul guvernului, bugetul Fondului de Pensii are anul acesta un deficit de 90 de miliarde. Creşterea vârstei de pensionare atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi naşte multe controverse. Rata medie de viaţă în Ucraina e de 68,8 ani, astfel că dacă cineva se pensionează la 65 de ani se va putea bucura de pensie doar aproape 4 ani. Creşterea vârstei de pensionare este pe bună dreptate un act cinic. Măsura ajută bugetul Fodului de Pensii, dar reduce speranţa de viaţă a oamenilor.
Cu câteva luni în urmă Parlamentul a votat pentru suspendarea pensiilor speciale. Legea e valabilă până în 2016. Din 2017, declară guvernanţii noştri, va fi lansat un nou sistem de acumulare a pensiei, care va fi obligatoriu pentru toţi angajaţii cu vârsta de până la 35 de ani. În paralel vor funcţiona şi alte sisteme de acumulare a pensiei. Miniştrii noştri vorbesc frumos, dar ca de obicei totul iese pe dos. În primul rând ar trebui să se apuce de relansarea economiei şi crearea de locuri de muncă. De asemenea, ar trebui scoase în legalitate şi salariile care se plătesc în plic. Şi ar mai fi ceva: să-i punem pe „scumpii” noştri miniştri să trăiască cu o pensie de peste o mie de grivne pe lună. Atunci îi vom întreba dacă există sau nu viaţă după pensionare?
În prezent, vârsta medie de ieşire la pensie în cadrul UE se situează la peste 60 de ani.
Unele state din Europa au luat deja decizia de a creşte vârsta de pensionare. În Franţa, autorităţile susţin creşterea vârstei generale de pensionare la 67 de ani, pentru a evita ca deficitul bugetului de pensii să ajungă la 100 de miliarde de euro în 2050.
Femeile care lucrează în instituţiile publice din Italia ies la pensie la 65 de ani, asemeni bărbaţilor. Tot la 65 de ani ies la pensie şi femeile din Austria, la fel ca bărbaţii, vârsta de pensionare urmând să crească treptat până în 2033. În Germania, Grecia, Finlanda, Luxemburg, Olanda, Suedia şi Spania, vârsta de pensionare este de 65 de ani. În Norvegia, se iese la pensie la 67 de ani.
Unde sunt cele mai mari pensii
Islandezii conduc topul europenilor care lucrează cel mai mult, cu 44,4 ani munciţi în medie. Sunt urmaţi de elveţieni (41,8 ani) şi suedezi (40,6 ani). La polul opus, cel mai puţin lucrează ungurii, în medie 30,4 ani până la pensionare, urmaţi de italieni (30,5 ani).
Cele mai mari pensii le au norvegienii (2.556 euro pensia medie pentru bărbaţi şi 1.789 pentru femei), austriecii şi olandezii. Cele mai mici pensii le au bulgarii (169 euro pentru bărbaţi şi 113 pentru femei.
Populaţia planetei îmbătrâneşte. Potrivit statisticilor oficiale populaţia lumii are peste 60 de ani, iar până în 2050, procentul acesteia va depăşi 20%.