Cele două masacre de la Lunca din iarna anului 1941 rămân înscrise pentru totdeauna în cartea Golgotei neamului românesc din ţinutul nostru. Aici au fost omorâţi mişeleşte câteva sute de locuitori din satele vecine, majoritatea lor fiind din Mahala, Ostriţa, Boian, Horecea, care au încercat să scape de regimul odios sovietic, prin marele risc de a trece frontiera. Gloanţele de mitralieră le-au curmat viaţa, iar acei, pe care i-a ocolit focul armelor, au nimerit în mâinile grănicerilor şi enkevediştilor, apoi peste câteva luni au fost executaţi în curtea închisorii din Cernăuţi. Iar familiile lor – ridicate şi duse în GULAG-urile staliniste.
Abia peste jumătate de veac, când au fost deschise „arhivele Golgotei”, a putut fi pomenit creştineşte numele martirilor de la Lunca. Pentru a însemna locul martirajului lor, la Lunca a fost ridicată o cruce cu străduinţa primăriei satului Mahala. În fiecare an, în a doua duminică a lunii februarie, în acest loc, sfinţit cu sângele oamenilor nevinovaţi şi dornici de libertate, este oficiat serviciul divin.
Asemenea acţiuni de comemorare au avut loc şi astăzi, 13 februarie. În amiaza zilei, după sfânta liturghie din biserici, a fost oficiat un parastas la Crucea martirilor de la Lunca, la care au participat un sobor de preoţi, în frunte cu protopopul ţinutului Herţa, Pavel Dumitru. Şi-au adus aportul la organizarea acţiunii de comemorare conducerea CTU Herţa (adjunct al primarului Emilia Matei), Societatea panucraineană „Golgota” (preşedinte Vasile Răuţ). Din partea Consulatului General al României la Cernăuţi a participat funcţionarul consular Florin Stan.
– Vinovat de această tragedie a fost regimul totalitar. În cei 70 de ani de putere sovietică s-au umplut de martiri calendarele bisericeşti. Ca pe adevăraţi martiri pomenim şi victimele masacrului de aici, de la Lunca, a menţionat părintele Pavel Dumitru.
În liniştea din lunca Prutului au fost aprinse lumânări întru pomenirea celor care şi-au încheiat aici dramatic drumul vieţii. Mulţi dintre ei erau în floarea vârstei…
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com