Ministrul de Externe Pavlo Klymkyn a declarat recent că guvernul intenţionează să aplice sancţiuni împotriva cetăţenilor care au două sau mai multe paşapoarte ale altor ţări. Ministrul a menţionat că, în viitorul apropiat va fi introdus controlul vamal comun, ceea ce va face imposibile cazurile în care la vama ucraineană cetăţenii prezintă un paşaport, iar la cea din statele europene – altul.
Reamintim faptul că în februarie 2014 în Parlament a fost înregistrat proiectul de lege nr. 4116 „Despre modificările la Codul penal al Ucrainei cu privire la tragerea la răspundere a cetăţenilor Ucrainei care nu au anunţat despre obţinerea unei cetăţenii străine”. Documentul prevede aplicarea de pedeapsă pentru ascunderea informaţiilor despre dubla cetăţenie.
Ambiţiile europene ale guvernelor ce s-au succedat în cele peste două decenii de independenţă, au variat şi nu întotdeauna intenţiile unora au fost continuate de cei care au venit la putere. Cu toate acestea tot mai mulţi cetăţeni ucraineni sunt adepţii integrării europene. Mai mult decât atât, ei se identifică ca cetăţeni europeni şi simt necesitatea de a trăi în democraţie, unde pot să-şi exprime liber opiniile. Societatea democratică care se constituie în UE este bazată pe idei şi valori universale, iar statele şi societăţile europene pun accent pe momentele care-i unesc şi nu le dezbină. Pentru un stat multinaţional, cum este Ucraina, unde locuiesc reprezentanţii a circa 130 de naţionalităţi, popoare şi comunităţi etnice, modelul european de convieţuire interetnică este indispensabil. Pe lângă naţiunea titulară, ucrainenii, şi ruşi (circa 8 milioane de cetăţeni), românii alături de moldoveni reprezintă a treia naţiune după numărul de locuitori. Doar în regiunea Cernăuţi, potrivit rezultatelor recensământului din 2001, a fost consemnat un număr de 114 mii 555 de persoane, sau 12,5 la sută din populaţia regiunii, care s-au declarat români, precum şi 67.225 de persoane care s-au declarat moldoveni. Populaţia românofonă din regiunea Cernăuţi contribuie din plin la toate procesele social- politice şi economice şi alături de ceilalţi cetăţeni ucraineni făuresc o Ucraină democratică, liberă şi prosperă. În acelaşi timp, etnicii români, deseori devin ţinta unor atacuri informaţionale în mediile de informare din ţară. Motivul – românii din Ucraina încalcă prevederile Constituţiei, adoptând cetăţenia română. Unele surse anunţă că la etapa actuală circa 100 de mii de locuitori ai regiunii Cernăuţi, în mare parte etnici români, au devenit cetăţeni ai statului vecin. Unii politicieni „de vază” propuneau chiar ca aceste persoane să fie private de cetăţenia ucraineană. Majoritatea celor care au adoptat dubla cetăţenie s-au decis să facă acest pas în speranţa de a circula liber în spaţiul european şi de a găsi un loc de muncă bine plătit. Să ne amintim că pe lângă cei care au cetăţenie română, mai există câteva sute de mii de cetăţeni ucraineni care au cetăţenie rusă sau maghiară. Ideea de a-i priva pe aceştia de dreptul de a trăi în patria lor e o aberaţie. Încercările autorităţilor statului de a stopa migraţia forţelor de muncă şi de a-i readuce acasă pe cei aflaţi în străinătate nu au avut până în prezent succesul scontat. În condiţiile unei scăderi drastice a natalităţii, a îmbătrânirii populaţiei Ucrainei, a incapacităţii persoanelor care şi-au asumat răspunderea pentru destinul ţării de a asigura un trai decent cetăţenilor săi, problema dublei cetăţenii la etapa actuală rămâne neactuală şi reprezintă mai degrabă o încercare nereuşită de a distrage atenţia opiniei publice de la problemele mult mai grave existente în interiorul ţării.
Potrivit unor surse oficiale, 7 milioane de cetăţeni ucraineni se află la muncă peste hotare. Cei mai mulţi sunt în Rusia (în jur de 3 milioane), Italia, SUA şi Polonia în medie câte o jumătate de milion. Unii experţi în domeniu declară că această cifră este mult mai mare. Exodul forţelor de muncă din Ucraina este cauzat în mare parte de sărăcie şi şomaj. Cel mai grav e că nici generaţia tânără nu-şi leagă viitorul de patria lor şi visează să plece după terminarea studiilor peste hotare din cauza lipsei unor perspective clare de realizare profesională în ţară.
Dintre cei 7 milioane de ceăţeni ucraineni ce se află la muncă peste hotare, peste 200 de mii de persoane sunt originare din regiunea Cernăuţi. Anume ei, potrivit statisticilor oficiale, sunt principalii investitori în economia regiunii. Anual aceştia trimit acasă, conform informaţiei oferite de Banca Naţională, în jur de 8-10 miliarde de grivne. Miliardele de grivne pe care aceştia le trimit în fiecare an acasă reprezintă acea gură de oxigen indispensabilă economiei regiunii. Aceşti oameni, majoritatea dintre care deţin dubla cetăţenie, au cunoscut adevăratele valori democratice şi sunt convinşi că locul Ucrainei este în mijlocul marii familii a popoarelor europene, iar adoptarea dublei cetăţenii se face nu pentru că ţin foarte mult la idealurile altor state, ci pur şi simplu vor să călătorească liber în Europa Unită.
Opiniile diverşilor experţi independenţi referitoare la chestiunea privind adoptarea unei cetăţenii străine de către locuitorii Ucrainei sunt diverse şi nu rareori contradictorii. Dar ele au în fond o idee care le uneşte: dubla cetăţenie nu este principalul pericol care poate atenta supra siguranţei naţionale a statului. Reputatul politolog cernăuţean, Igor Burkut (în imagine), accentuează asupra faptului că legislaţia ucraineană interzice dubla cetăţenie. Dar speculaţiile excesive pe marginea acestei chestiuni constituie un impediment în calea dezvoltării statului ucrainean.
I. BURKUT: „O bună parte din cetăţenii regiunii intră în posesia paşapoartelor româneşti cu scopul clar de a pleca la muncă în Europa. Legislaţia ucraineană interzice dubla cetăţenie. Acest lucru e posibil în cazul renunţării la cetăţenia ucraineană. Apare problema în ce măsură acest fenomen poate prezenta un pericol pentru integritatea statală a Ucrainei. Amintim aici că şi ungurii din Transcarpatia adoptă cetăţenia maghiară, amintim şi de paşapoartele ruseşti. Putem face aici unele analogii. După războiul civil din Georgia, când Abhazia şi Osetia de Sud au declarat despre ieşirea din componenţa statului georgian, pe aceste teritorii nerecunoscute de comunitatea mondială, cetăţenii erau încurajaţi să adopte cetăţenia rusă. Astfel, majoritatea locuitorilor au şi obţinut cetăţenia rusă. În anul 2008 are loc războiul dintre Rusia şi Georgia, în care primii recunosc independenţa acestor state. Aceste evenimente au îngrijorat elita politică ucraineană referitor la obţinerea dublei cetăţenii în Ucraina. După opinia mea, varianta ideală ar fi aderarea Ucrainei în UE. Astfel ar dispărea necesitatea obţinerii cetăţeniei altui stat. Dacă luăm în calcul că această perspectivă rămâne neclară, cel mai important acum ar fi asigurarea unei dezvoltări social- economice a Ucrainei pentru ca cetăţenii noştri să nu fie nevoiţi să plece din ţară. Atunci această problemă va dispărea. Dacă Ucraina va deveni o ţară normală, care împărtăşeşte valorile europene şi cu un nivel de trai european, chestiunea obţinerii dublei cetăţenii va dispărea de la sine”, menţionează Igor Burkut.
Ţinând cont de poziţionarea sa geografică şi situaţia geopolitică, Ucraina nu are decât două alternative. Fie că devine parte integrantă a Europei Centrale, fie a Eurasiei. În primul caz are şanse să supravieţuiască şi să se dezvolte ca stat independent, să ofere cetăţenilor săi stabilitate politică şi economică. În cadrul Eurasiei, Ucraina va exista fiind loială Rusiei, fără perspectiva clară a viitorului. Evident, calea europeană este cea mai avantajoasă pentru tânărul stat ucrainean. Iar pentru aceasta e nevoie mai întâi de a construi o Europă în Ucraina unde să domine democraţia, demnitatea, libertatea, adică toate valorile umane fundamentale. Iar toate naţiunile ce formează marele popor ucrainean, inclusiv cea românească, să rămână unite în efortul de menţinere a păcii şi prosperităţii şi să devină o reprezentare pozitivă a Ucrainei în Europa şi în lume.
Romeo CRĂCIUN