La 19 ianuarie s-au împlinit 80 de ani de la nașterea regretatului poet bucovinean și traducător, Vitali KOLODII.
…La 17 iunie 1990, în curtea Casei lui Aron Pumnul din Cernăuți, menită să devină „Muzeul Mihai Eminescu”, a avut loc un eveniment deosebit și de mare anvergură – a fost inaugurat bustul poetului național al românilor, cu participarea unor personalități notorii din Ucraina, România și Republica Moldova. Fotoreporterii au înveșnicit clipa când lângă bustul, numai ce inaugurat, stăteau alături Grigore Vieru, distinsul poet din Basarabia, și Vitali Kolodii, pe atunci președintele Organizației regionale Cernăuți a Uniunii Naționale a Scriitorilor din Ucraina. Nimeni nu putea ști că vor trece ani și Vitali Kolodii va traduce în limba ucraineană poemul eminescian „Luceafărul”. Este considerată cea mai bună traducere a „Luceafărului” în limbile slave și pentru această realizare literară Vitali Kolodii va primi, tot lângă bustul lui Eminescu, dar lângă acel din curtea Mănăstirii Putna, înalta mențiune literară din România.
Vor mai trece câțiva ani și Vitali Kolodii va traduce și din creația poetică a lui Grigore Vieru, inclusiv cunoscuta poezie „Legământ”, consacrată lui Mihai Eminescu.
Dar, să revenim la evenimentul din 17 iunie 1990. Atunci la inaugurarea bustului lui Mihai Eminescu la Cernăuți, poetul ucrainean Vitali Kolodii a menționat: „Stăm lângă steaua, lumina căreia face mai profunde și mai luminoase gândurile noastre, concepțiile și conștientizarea lumii în care trăim, cu problemele ei extrem de complicate.
Stăm lângă steaua bună, onestă și veșnică, doar ea a răsărit din lupta și nobilele intenții ale neamului și poporului poetului, doar ea e aprinsă de talentul puternic și de iubirea sfântă față de fiecare, care suferă din cauza nedreptății pe pământ.
Marele Eminescu demult a intrat în viața spirituală și a poporului meu ucrainean. Prin traduceri, prin editare de cărți la noi. Și am văzut cât de mult există comun la înaintemergătorii noștri – Șevcenko și Eminescu, cât de armonios și textual ei se completează unul pe altul.
Poeții, dacă ei sunt adevărați și mari, rămân pentru totdeauna și pentru toate generațiile în înălțimile lor neschimbate. Numai noi, muritorii de rând, deseori ne pierdem în griji cotidiene neînsemnate, în bezna certurilor și neînțelegerilor. De aceea, cu cât mai adânc ne închinăm măreției poetului, cu atât mai sus ne înălțăm cu spiritul, înțelepciunea, conștiința, ne înălțăm ca astăzi, mâine și în viitor să pășim pe drumul echității civilizate”.
Cu prilejul jubileului lui Vitali Kolodii, la Muzeul Etnografic Regional a avut loc acțiunea de comemorare a acestui mare maestru al cuvântului artistic – „În jocul luminii clipei zburătoare”, organizată de familia regretatului poet. Ea a început cu înmânarea Premiului internațional „Vitali Kolodii”, instituit de Casa editorială „Bukrek” (director Darina Maksymeț) și de familia poetului. Primul laureat al lui a devenit poetul și traducătorul Mircea Lutic, confratele de condei și prietenul apropiat al lui Vitali Kolodii. Ei s-au tradus reciproc, iar Mircea Lutic a avut misiunea de a-l ajuta pe Vitali Kolodii să pătrundă în profunzimea și în cele mai mici, dar semnificative subtilități ale textului literar românesc. Tehnica modernă a adus pe ecran chipul luminos, plin de înțelepciune și demnitate omenească al lui Vitali Kolodii, citindu-și versurile de o înaltă trăire civică și cu mesajul sincer: „Doamne, ajută-mă să devin om”. Iar studenții de la Colegiul de Arte „I. Vorobchievici” din Cernăuți au înscenat un fragment din poemul eminescian „Luceafărul” în versiunea ucraineană a lui Vitali Kolodii.
Vorbitorii – bunii prieteni și cunoscuți ai lui Vitali Kolodii – Boris Bunciuk, Iuri Teron, Bogdan Melniciuk etc., au menționat că contribuția scriitorului Vitali Kolodii la dezvoltarea literaturii ucrainene încă nu a fost apreciată la justa ei valoare în Ucraina. Premiile cele mai ponderabile i le-a oferit Bucureștiul și Chișinăul.
Ne închinăm în fața chipului luminos al poetului și traducătorului Vitali Kolodii, care a popularizat unele capodopere ale literaturii române în rândurile cititorilor ucraineni. Cu mare măiestrie și datorie frățească el a tradus în ucraineană și din creația poetică a bucovinenilor Mircea Lutic, Ilie Tudor Zegrea, Vasile Tărâțeanu.