Consumul regulat al unei cantităţi semnificative de alcool reprezintă un factor important de risc pentru dezvoltarea demenţei de toate tipurile, dar în special a celei precoce, conform unui studiu publicat miercuri, bazat pe date prelevate de la mai multe spitale din Franţa, scrie agerpres.ro.
Din cele peste 57.000 de cazuri de demenţă precoce observate în Franţa între anii 2008 şi 2013, mai mult de jumătate (57%) au fost atribuite în mod direct leziunilor cerebrale asociate alcoolului (18% fiind asociate unui consum excesiv), potrivit studiului publicat în jurnalul Lancet Public Health.
În plus, consumul excesiv de alcool a fost asociat cu un risc de trei ori mai mare de demenţă de toate tipurile, potrivit cercetării condusă societatea de analiză statistică Then (Translational Health Economics Network) cu sediul la Paris şi de Inserm (Institutul naţional pentru sănătate şi cercetare medicală) din Franţa.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), aproximativ 47 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de demenţă, dintre acestea 60-70% fiind afectate de Alzheimer.
Demenţa precoce este o formă de demenţă care se manifestă înainte de vârsta de 65 de ani.
»Un consum semnificativ de alcool ar trebui să fie recunoscut drept un factor de risc major pentru toate tipurile de demenţă», a declarat unul dintre autorii studiului, doctor Michael Schwarzinger, care militează pe depistarea consumului excesiv de alcool.
»Legătura dintre demenţă şi alcool necesită studii suplimentare, însă rezultă probabil din faptul că alcoolul provoacă leziuni cerebrale permanente», a adăugat el.
În plus, el a subliniat că un consum de alcool în cantităţi semnificative este asociat cu hipertensiunea arterială, diabetul şi problemele cardiace, factori ce pot creşte riscul de demenţă vasculară, o afecţiune ce apare după accidentele vasculare cerebrale).
»Acest studiu furnizează noi informaţii ce sugerează că problemele asociate alcoolului sunt puternic asociate cu un risc de demenţă», a comentat un expert independent, doctor David Llewellyn, citat de Science Media Center.
«Însă, reducerea consumului ridicat nu permite neapărat reducerea sau amânarea riscului de demenţă», a subliniat el adăugând că acest tip de studiu nu demonstrează o legătură de cauzalitate.
Studiul se bazează pe cifrele din programul PMSI (Programme de Medicalization des Systemes d’Information) şi include date prelevate de la peste 1,1 milioane de persoane diagnosticate cu un tip de demenţă în perioada 2008 — 2013. În aceeaşi perioadă, aproximativ 945.000 de persoane au fost diagnosticate cu tulburări asociate consumului de alcool.