Târnauca este situată sub geana Codrilor Herţei şi înconjurată de dealuri, de pe care i se vede ca pe palmă vatra, cu casele străjuite de pomii fructiferi. În miez de toamnă coroanele aurii ale nucilor şi cele ca para focului ale cireşilor formează pentru o săptămână-două podoaba, pe care o scutură apoi suflarea rece a Brumarului. Dar aceasta va avea loc după hramul Bisericii din sat – Sfântul Dumitru, prăznuit de localnici pe stil nou, la 26 octombrie. Doar nu în zadar tradiţia populară spune că Sfântul Dumitru desfrunzeşte codrul.
La răspântie de drumuri
Se poate considera că Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de mir, este patronul spiritual al satului Târnauca. Credinţa strămoşească pe acest meleag n-a secat niciodată, n-a putut să usuce izvorul dătător de viaţă veşnică nici intenţiile drastice ale „ateismului beligerant” din perioada sovietică. Târnăucenii au fost şi au rămas buni creştini.
La toate intrările în sat, precum şi la răscruci de drumuri, sunt ridicate cruci din lemn, pe care sunt incrustate cuvinte profetice din Scripturi. Acesta este darul pentru satul natal din partea iscusitului tâmplar, dl Vasile Pantea. Crucea din centrul localităţii meşterul a ridicat-o împreună cu fiul său Ion, actualmente primarul satului Târnauca.
– Ajungând la răscruce de drumuri, un creştin adevărat îşi face cruce, ca în calea sa, lungă sau scurtă, să fie Domnul cu el, explică primarul Ion Pantea.
Drumurile satului Târnauca sunt complicate – toate împreună au o lungime de 40 de kilometri, unele dintre ele ajung până în vârfurile dealurilor. Şi toate sunt acoperite cu prundiş. E meritul primarului.
– În cei opt ani de când sunt primar au fost reparate şi acoperite cu prundiş 8 kilometri de drumuri de ţară, precizează domnul Ion Pantea.
În prezent însăși Târnauca, ca şi celelalte sate herţene, s-a pomenit la o răspântie de drumuri. Capătă avânt crearea comunităţilor teritoriale unite şi Târnauca a respins propunerea Herţei de a crea o comunitate teritorială împreună cu toate localităţile din jurul centrului raional.
– A avut loc adunarea satului şi oamenii s-au pronunţat împotrivă. Deocamdată a rămas totul pe vechi. Apoi timpul va arăta cum să procedăm, ne informează domnul primar. Pe teritoriul Consiliului sătesc Târnauca (împreună cu Proboteştiul) trăiesc circa 4.100 de persoane. Desigur, pentru o comunitate teritorială e puţin. Chiar dacă presupunem că ar vrea să se unească cu noi şi satul Culiceni, aceasta nu salvează situaţia.
Poziţia fermă a locuitorilor satului se bazează pe faptul că bugetul Consiliului sătesc mult-puţin este stabil. O bună parte din venituri le asigură antreprenorii.
– Contăm foarte mult pe punerea în funcţiune a Punctului de trecere „Diakivţi” de la frontiera ucraineano-română, accentuează primarul Ion Pantea. El e pe teritoriul nostru şi, mai devreme sau mai târziu, va fi deschis. Deci, o parte din venituri vor fi repartizate şi bugetului local.
Tradiţiile cărturăreşti pornite de la Gheorghe Asachi
În unul din cele trei cătune ale satului Târnauca, Hergheligeni, s-a născut în secolul al XVIII-lea Gheorghe Asachi, figură proeminentă a culturii româneşti, un deschizător de drumuri în mai multe domenii. Şi nu întâmplător la Târnauca profesorii întotdeauna au fost şi sunt respectaţi în mod deosebit. Şcoala, care printre absolvenţii săi are şi academicieni, este focarul limbii materne. La intrare se înalţă bustul poetului Vasile Bogrea, care s-a născut la Târnauca, un cântăreţ al limbii române. Iar alături se înalţă o cruce – în cinstea profesorilor decedaţi.
La Şcoala din Târnauca (în prezent Complex Instructiv-Educativ) limba română întotdeauna s-a simţit în largul ei, ceea ce nu putem spune despre condiţiile de învăţământ de aici.
– Clădirea şcolii este veche, construită în anii 60 ai secolului trecut, dar şi pe atunci era mică în comparaţie cu numărul elevilor, accentuează dl Iacob Posteucă, directorul Complexului Instructiv Educativ. Din anul 2010 se construieşte un bloc nou şi iată, după atâţia ani, am ajuns la lucrările de finisare. Sperăm că până la Anul Nou clădirea va fi dată în exploatare. Vom dispune de 8 săli de clasă, cantină, ateliere, sală sportivă.
Toate obiectivele principale ale satului se află pe teritoriul fostului conac boieresc. Din faimosul parc de odinioară a rămas un singur copac exotic – un platan secular, considerat monument al naturii.
Satul întinereşte prin nunţi şi cumătrii
Dacă platanul este un martor al trecutului, prezentului şi al viitorului localităţii Târnauca, gospodarii satului preferă puieţi de pomi fructiferi. Livezile tinere se extind pe an ce trece. De creşterea şi altoirea puieţilorse ocupă doamna Viorica, sora primarului Ion Pantea. Se dezvoltă şi alte tipuri de antreprenoriat. Târnauca are două brutării, dintre care una e chiar în centrul satului, pe teritoriul fostei curţi boiereşti. Proprietarul, domnul Ion Ivaşco, a construit aici un întreg complex comercial.
Iar majoritatea celor mai luminoase evenimente din sat – nunţile, cumătriile, zilele de naştere – sunt marcate la Complexul „Ambasador”, întreţinut de dl Valentin Fagurel şi fiica sa Cristina.
La Târnauca se joacă nunţi, au loc cumătrii şi alte evenimente luminoase în viaţa locuitorilor lui. Satul trăieşte, îşi continuă istoria seculară sub raza ocrotitoare a Sfântului Dumitru Izvorâtorul de mir.
Vasile CARLAŞCIUC
Libertatea Cuvântului
