„Horbova este situată aproape de Cernăuți și Herța și din această cauză tinerii rămân în sat. Iar un sat cu tineret a avut și are viitor”, consideră tânărul primar, Dan Crâșmaru.
Obișnuiți să învingă greutățile
Pentru locuitorii Horbovei cea mai mare bogăție a fost și rămâne pământul. Iar aceasta înseamnă că este un sat de gospodari, care știu să înfrunte greutățile. Nu întâmplător în perioada sovietică colhozul din Horbova purta denumirea „Biruința”. A fost o gospodărie prosperă, mulți ani fiind condusă de Ilie Zamfir, un fiu înțelept și devotat gliei. La fel se străduiește să fie și discipolul său, Viorel Șvabu, care aplică metode eficiente, însușite nu atât în școlile înalte, cât şi de la regretatul Ilie Zamfir. Întreprinderea agricolă, formată după desființarea colhozului și-a păstrat denumirea „Biruința”, ca simbol al depășirii obstacolelor din calea dezvoltării, schimbând doar forma de proprietate. „Unde găsiți acum o gospodărie agricolă care să aibă o fermă de vite de 300-400 de capete? – se întreabă primarul Dan Crâșmaru, formulând imediat răspunsul: numai la Horbova! Or, nimeni nu-și vrea dureri de cap, întreținând o fermă în adevăratul sens al cuvântului, numai nu horbovenii”.
Domnul primar, fiind de specialitate tehnician cadastru funciar, cunoaște bine prețul gliei și e sincer când afirmă că anume plățile funciare și formează în mare parte bugetul Consiliului sătesc. La Horbova aria e chiar lângă drumul central și acum, în perioada secerișului, grămezile de grâu curățit îi impresionează pe trecători, pe străini. Iar pe acest drum trec mulți străini, ținând calea spre Mănăstirea de la Bănceni, situată pe teritoriul Consiliului sătesc Horbova. „Aceasta este o altă trăsătură specifică Horbovei”, afirmă Dan Crâșmaru. Localnicii se mândresc cu faptul că anume aici au hărăzit cerurile apariția unui astfel de locaș de închinare și slujire ascetică Domnului. Cei care vin pentru a primi în suflet semințele credinței adevărate se conving că oamenii de la fața locului sunt semănători din fire, crescând cu sârguință și holda de pe lanuri, și holda duhovnicească.
De la traseul de schi – la creșterea struților
Par cumva stranii aceste „îndeletniciri” aici, în valea Prutului. Dar ce nu inventează ingenioșii antreprenori de la Horbova?! Cu atât mai mult că majoritatea lor sunt tineri. „La Horbova tineretul se ține de vatra părintească. Nu pleacă în masă la câștig peste hotare. Undeva vreo 10 procente din numărul tinerilor lucrează în țările străine. Acasă își găsesc ocupație majoritatea”, afirmă primarul Dan Crâșmaru.
Cu vreo douăzeci de ani în urmă, când a început valorificarea potențialului de turism al regiunii, la Cernăuți a fost lansată ideea de a amenaja la Horbova o pistă de schi cu zăpadă artificială. Fără a se baza pe dărnicia naturii, pista de schi a fost creată și ea câțiva ani a servit drept carte de vizită a Horbovei. „Iarna trecută ea n-a funcționat, n-a fost zăpadă și temperatura era prea mare chiar pentru zăpada artificială”, mi-a spus domnul primar, dându-mi de înțeles că acest insucces n-a „înghețat” inițiativele horbovenilor. „Cine vrea să câștige, găsește câștig chiar acasă”, a accentuat Dan Crâșmaru. „Treceți pe drumul central dintr-un capăt în celălalt al satului, care are vreo 7 kilometri, și o să vedeți câte magazine avem, chiar marketuri, exact ca la oraș. Iar încasările în bugetul local din partea unităților comerciale sunt ponderabile. Cu un asemenea buget ne înconjurăm de minune, însă nu putem pune la cale lucruri mai grandioase”, îmi explică domnul primar.
Iar inima antreprenorului horbovean e fierbinte. Iată, dl Gheorghe Onofrei are un întreg complex comercial – „Elit-market”, unde în atmosfera „casei mari” românești poate fi servită pizza, gătită chiar aici, după rețeta italiană. Iar în spatele acestui complex modern „capătă o nouă viață” vechea oloiniță. Reprezentații antreprenorului Gheorghe Onofrei mi-au arătat utilajul performant deja instalat, care în curând va fi pus în funcțiune. Tot alături domnul Gheorghe a pus începutul unei ferme de creștere a struților.
Incredibil, dar e adevărat – așa poate fi caracterizată activitatea și altor antreprenori din Horbova. Unii au chiar în curtea casei lor „secții de fabricare a mobilei”, echipate la fel cu utilaj modern. „Satul permanent e în proces de construcție, apar case noi, frumoase, care mai trebuie și mobilate. Și iată, meșterii noștri au câștig”, explică primarul.
Neîntrecut este fierarul Ion Gorodinca, cel care face porți nemaipomenit de frumoase și trainice, precum și tâmplarul Roman Balahura. Acesta, împreună cu familia, meșterește uși din lemn, meserie însușită din tată-n fiu.
Păstrători ai zestrei spirituale a satului și a neamului
„Cea mai complicată problemă nesoluționată, pe care am preluat-o de la precedentul primar, este cea a iluminării străzilor din sat, mi se destăinuieşte domnul Dan Crâșmaru. Lucrul a fost început de Firma „Nadia” din Hliboca. Electricienii au lăsat totul baltă și s-au dus. Dacă telefonăm la oficiul firmei, și rostim denumirea satului nostru, imediat este pus receptorul. Nici nu vor să audă de Horbova. Oricum, problema iluminării ulițelor va fi rezolvată”.
În schimb, la Horbova nu există nici o problemă în ceea ce priveşte „lumina spirituală”, cea a culturii. La Căminul cultural activează câteva colective cu titlul onorific de „colectiv popular” și unicul Teatru popular amatoricesc în limba română din regiune. Conducătoarea artistică, Maria Buzduga, lucrătoare emerită a culturii din Ucraina, și fratele ei, Dumitru Scalco, conducătorul orchestrei de muzică populară, mi-au spus că duminica ce vine, artiștii horboveni vor participa la Festivalul internațional „Întâlniri bucovinene” de la Cernăuți, apoi – la ediția acestuia din Ungaria. Asemenea invitații sunt obișnuite pentru artiștii amatori din Horbova, neobișnuită este dragostea cu care ei păstrează zestrea spirituală a satului și a neamului.
Vasile CARLAŞCIUC
Fotografii de autor