Meleag natal: meridian spiritual
Satul Toporăuţi se află în aşa-numita „zonă pomicolă” a regiunii Cernăuţi. Printre casele gospodarilor, noi şi frumoase, înconjurate de livezi , se înalţă şi o biserică din piatră, în stil medieval moldovenesc, una dintre cele mai vechi din ţinut. Ctitorul ei este domnul moldovean, Miron Barnovschi, pe care istoricii îl compară cu Ludovic al IX-lea al Franţei. Cronicarii de atunci au lăsat mărturie în veacuri că Miron Vodă, după ce a mântuit cu „grijile ţării” se ţinu şi „după lucruri dumnezeieşti”. Dovadă a acelor „lucruri dumnezeieşti” ale lui Miron Barnovschi, care a domnit nu mai mult de trei ani, sunt această Biserică cu hramul Sfântul Prooroc Ilie din Toporăuţi şi renumita „biserică volohă” cu hramul Adormirea Maicii Domnului din centrul oraşului Lviv, ca să fie „pomina noastră deplină”, cum va scrie el în testament.
Biserica veche din Toporăuţi este înconjurată cu un gard de piatră şi străjuită de tei seculari şi înalţi ca nişte ostaşi. Construită în 1626, ctitoria lui Miron Barnovschi a fost prima biserică fortificată din Moldova medievală. Aici, în curtea bisericii, îşi doarme somnul de veci tatăl lui Miron Barnovschi, Dumitru Barnovschi, mare postelnic. De fapt, după cum remarcă fostul arhivist cernăuţean, Dragoş Olaru, el ridicase la Toporăuţi prima biserică de lemn, iar pe locul ei Miron Barnovschi construi biserica din piatră, care a intrat în veacul tehnologiilor digitale cu certificatul de monument de istorie şi arhitectură, aflat sub protecţia statului.
În anul 1914, anul începutului primei conflagraţii mondiale, focul căreia a ajuns şi aproape de Toporăuţi, locuitorii lui au ridicat, pe cel mai înalt loc din sat o altă biserică, mai mare, în stil neoromânesc, fiind şi astăzi cel mai frumos edificiu de la faţa locului. Toporăuţenii au dorit ca şi ea să fie închinată aceluiaşi patron duhovnicesc – Sfântului Prooroc Ilie.
În biserica din Toporăuţi a fost botezată fiica lui Gheorghe şi Veronica Fusa, Sofia, născută la 20 septembrie 1941, cu 80 de ani în urmă. Sofia Fusa nu este altcineva decât renumita interpretă de muzică populară, Sofia Vicoveanca. Familia sa, împreună cu alte familii au fost strămutate din interiorul României la Toporăuţi în perioada interbelică. Mahalaua unde ei au trăit se numeşte şi acum Colonia. Casa în care şi-a petrecut primii ani din viaţă viitoarea cântăreaţă, până la refugiul familiei în România, în 1944, s-a păstrat până la începutul anilor 90. Urmele familiei Fusa se păstrează şi astăzi în registrele vechi de la biserică. Admiratorii talentului Sofiei Vicoveanca ştiu că repertoriul ei bogat se aseamănă cu o livadă în floare, la fel ca cele de la Toporăuţi.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com