Zilele acestea s-au împlinit o mie de ani de la primul serviciu divin, oficiat în unul din principalele locașuri de închinare din Europa de Est – Catedrala Sfânta Sofia din Kiev.
În decursul istoriei sale milenare, catedrala „Sfânta Sofia” a trecut prin ruinări parțiale, devastări, incendii. Aici au fost încoronați și înmormântați regi, au fost create, primele în Rusi-Ucraina, o bibliotecă și o școală. Actuala înfățișare catedrala a căpătat-o în anul 1740, după încheierea reconstrucției, începute în secolul al XVII-lea. Primul iconostas a fost instalat în anii 1637- 1638 din îndemnul mitropolitului de atunci al Kievului, Petru Movilă, principe moldovean.
La începutul secolului al XVII-lea Catedrala Sfânta Sofia aparținea uniaților. În 1633, în anul când Petru Movilă a fost ales Mitropolit al Kievului el a restaurat zidurile şi cupolele, reînviind viaţa liturgică şi transformând-o în mânăstire. Ideea principală a Mitropolitului de Kiev, Petru Movilă, a fost revenirea la moştenirea Sfântului Vladimir. El a aranjat un spaţiu în Catedrala Sfânta Sofia, dedicat lui, şi a reînnoit imaginea veche a Sfântului din nava centrală a Catedralei.
Minunea lui Dumnezeu a făcut însă ca Sfântul Ierarh Petru Movilă să descopere în 1635 moaştele Prinţului printre ruinele Bisericii Zeciuielilor. Mitropolitul a aşezat o parte din moaştele Sfântului Vladimir în Catedrala Sfânta Sofia.
Petru Movilă a reînviat tradiţia stabilită de mitropolitul Ilarion al Kievului şi al Întregii Rusii, care organizase Sinoadele Bisericeşti la Catedrala Sfânta Sofia. În ziua de hram a Catedralei, Naşterea Maicii Domnului, în data de 8 (21) septembrie 1640, în Catedrala Sfânta Sofia începea Sinodul Local al Bisericii, care adopta un document teologic de o importanţă extraordinară pentru confesiunea ortodoxă. Ulterior, catehismul Sfântului Ierarh Petru Movilă a fost aprobat de către patru patriarhi, din Est, care au mărturisit unitatea Bisericii de la Kiev cu Ortodoxia universală.
Vasile Carlașciuc