Mult aşteptata inaugurare a noului pod din Iordăneşti pentru pietoni şi maşinile uşoare a avut loc în vara anului 2000. A fost o adevărată sărbătoare, cu televiziune, numeroşi oficiali şi deputaţi care au contribuit la construirea lui. Carosabilul podului a servit până în anul 2008, când, după multe reparaţii curente, a fost renovat. De atunci au trecut şase ani. Dar se ştie că nimic nu este veşnic — vara aceasta podul a devenit foarte periculos pentru circulaţia maşinilor, a vârstnicilor şi a copiilor, iar în curând începe anul şcolar!
– Va fi deja a treia renaştere a podului? i-am întrebat pe primarul Gheorghe Lutic şi pe Florin Guşulei, deputat al Consiliului sătesc şi pe principii obşteşti — şef neschimbat de şantier la construcţia şi reparaţia podului. Ei tocmai socoteau de ce mai este nevoie pentru terminarea reparaţiei capitale, astfel încât să nu mai fie griji câţiva ani. De altfel, aici lucrează experimentatul constructor, Nicolae Boicu, şi colegii săi mai tineri, Nelu Bojescu şi Dumitru Guşul.
– Avem o bună parte din materialul lemnos – grinzi şi scânduri, a spus Gheorghe Lutic. Şi asta datorită lui Vasyl Pricazca, şeful Ocolului silvic militar. Un ajutor substanţial îl oferă întreprinzătorii privaţi, deputaţii Consiliului sătesc, Andrei Costinean şi Traian Dârda. Iar un alt întreprinzător, Vasile Zaieţ, a tratat materialul cu un preparat special care să împiedice deteriorarea lui. Nu pot să nu remarc sprijinul din partea preşedintelui Consiliului Raional, Grigori Vanzureac, a accentuat Gheorghe Lutic.
Lucrările se execută calitativ şi repede. Întrebând cam când vor fi gata, pentru a scrie despre aceasta în ziar, am auzit ca răspuns: „De-am avea cu ce să le terminăm… Mai bine scrieţi acum. Poate ne va mai ajuta cineva”.
– Pentru a face totul cum se cuvine mai avem nevoie de 28 de metri cubi de scânduri, spune Florin Guşulei. În esenţă, aceasta înseamnă două „Fiscas”-uri de buşteni. În rest, vom rezolva problema singuri. Mai în glumă, mai în serios, am calculat că această cantitate este mult mai mică decât cea dintr-un vagon dintre zecile care se îndreaptă aproape zilnic peste hotare prin raionul nostru.
Apropo, dacă podul din Iordăneşti, care este cel mai lung din Bucovina (139 de metri), s-ar afla undeva peste hotare, cu siguranţă că ar constitui un obiectiv de interes turistic. Dar deocamdată de el au nevoie doar locuitorii satului.
… Iar în centrul satului
se repară capital 1.600 de metri de drum
Această stradă din centrul satului Iordăneşti se numeşte Toloaca. Numai că, spre deosebire de cea Principală, locuitorii ei nu respiră praf în aceste zile caniculare. Iar praful, spun oamenii, se depune chiar şi pe fundul de mămăligă. De aceea şoferii, dând dovadă de omenie ar trebui să circule pe strada Principală cu viteză minimă, iar serviciile de resort să instaleze semnalizatoare şi din când în când să-i invite pe lucrătorii Inspectoratului Auto de Stat pentru a-şi îndeplini norma de întocmire a proceselor-verbale de contravenţie. De altfel, am exprimat cândva această propunere la adunarea generală a satului şi ea a fost susţinută.
Probabil că de aceea în partea nouă a Toloacei oamenii continuă să-şi înalţe case. Şi este logic: în centru, dar fără praf.
– De fapt, de aceea în programul de dezvoltare socială a satului pe anul 2014 a fost inclusă reparaţia capitală a acestor 1.600 metri de drum, spune primarul Gheorghe Lutic. Şi, în ciuda vremurilor grele, dacă puterea sprijină financiar, în măsura posibilităţilor, bunele iniţiative, pot fi făcute lucruri bune.
Mijloace financiare pentru reparaţia capitală a drumului s-au alocat din bugetul statului. Lucrările sunt executate de SRL „Nadia”. La vremea respectivă directorul ei general, Vasile Bicer, a fost ales în acest sat deputat al Consiliului Regional, fapt despre care el nu uită niciodată. Fiţi de acord că nu politica contează, ci omenia.
Şi chiar dacă acest drum va fi doar prunduit, el este mult aşteptat, căci vor dispărea gropile şi noroiul de pe el.
Nicolae ŞAPCĂ,
Fotografii de autor