Duminică, 2 iunie a.c., orașul Storojineț îmbracă straie de sărbătoare. Anul acesta se împlinesc 571 de ani de la prima atestare a localității. Programul manifestărilor dedicate acestui eveniment a fost aprobat de comitetul organizatoric și include evenimente religioase, sportive, culturale și de divertisment.
De menționat că prima mențiune a localității Storojineț a avut loc pe vremea lui Alexandru cel Bun (1400- 1432), care a pus sub ascultarea episcopului de la Rădăuți bisericile din 50 de sate, printre care aflăm și Storojinețul. A doua mențiune datează din 18 februarie 1448, când Roman Voievod (1447-1448) a dat boierului Petrea, fiul lui Toma, satul Storojinet pe Siret. În acea perioadă, el făcea parte din regiunea istorică Țara de Sus a Principatului Moldovei. Primii oameni care s-au stabilit aici au fost tăietorii de lemne. Prima mențiune scrisă cu privire la existența unei biserici în Storojineț datează dintr-un document din 15 martie 1490. Până în 1940, populația orașului era formată din români și evrei, restul minorităților având procente mai mici. Necesitățile de cult ale locuitorilor Storojinețului erau asigurate de 2 biserici ortodoxe, una romano-catolică, una evanghelică, o capelă lipovenească și 5 sinagogi. Conform recensământului din 2001, populația orașului Storojineț constituia 10,1 mii de persoane, majoritatea vorbitoare de limba ucraineană (81%), existând în minoritate și vorbitori de română (11,45%) și rusă (6,56%). La Storojineț se află un vast parc dendrologic, în mijlocul căruia se găsește fostul palat al baronilor von Orenstein, astăzi utilizat ca bloc de studii al Colegiului de silvicultură. Aici sunt plantate 1.200 de specii de arbori și arbuști ornamentali, care alcătuiesc o zonă botanică alpină întinsă pe 5 hectare. În orașul Storojineț se află mai multe obiective turistice, cum ar fi conacul lui Iancu Flondor, om politic bucovinean, conducătorul mișcării de eliberare națională a românilor din Bucovina. El a fost înmormântat în cripta familiei de la Storojineț.
