Uniunea Europeană nu a putut să îndeplinească angajamentele sale în raport cu Ucraina şi Georgia, care şi-au îndeplinit criteriile pentru ridicarea vizelor şi lansarea liberei circulaţii în Europa.
Cu ocazia ultimelor dezbateri la nivelul Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne, Germania a introdus veto şi a amânat decizia până în toamnă măcar, ridicând semne majore de preocupare la Kiev şi Tbilisi şi creând o dezamăgire de nedescris. Deja ambele state, Ucraina şi Georgia, au probleme în legătură cu explicarea costurilor reformelor propriei populaţii, odată ce Acordul de Asociere nu a intrat în funcţiune, din cauza referendumului olandez pentru Ucraina şi libera circulaţie s-a amânat. Dezamăgirea e cu atât mai mare la Kiev cu cât Ucraina a acceptat să-şi asume responsabilitatea opţiunii sale strategice care a costat-o războiul cu Rusia în estul ţării, ba chiar a trebuit să-şi vadă teritoriul amputat, totul pentru a putea să intre în spaţiul de liber schimb european şi să aibă Acordul de Asociere cu UE. În pofida acestor costuri enorme asumate, Germania a spus „nu” de această dată.
Motivaţia fundamentală nu ţine neapărat de cele două ţări din spaţiul post-sovietic. Pe aceeaşi listă se aflau Kosovo şi Turcia. Iar în perspectiva liberalizării vizelor pentru cele 4 state, Germania a cerut ca, anterior, să fie adoptată schimbarea de legislaţie care să-i permită revenirea la introducerea vizelor, imediat ce unul dintre statele în cauză are un exod inexplicabil de cetăţeni care nu respectă regulile şederii timp de cel mult 90 de zile în UE şi dacă încearcă să muncească sau să producă probleme de altă natură.