Presa din ţinut despre activitatea Consulatului General al României la Cernăuţi
După mult stimaţii Ilie Ivan, Romeo Săndulescu şi Tatiana Popa, în fosta capitală a Bucovinei istorice a intrat în activitate noul Consul General al României la Cernăuţi, numit în acest post de o mare responsabilitate de către Guvernul României, conform hotărârii din 27 noiembrie 2012. Trecând procedurile de acreditare, doamna Eleonora Moldovan a revenit în oraşul lui Alexandru cel Bun. În ziua de 24 iulie 2013, „la sediul misiunii diplomatice a României la Cernăuţi” a avut loc o întâlnire prietenească cu liderii şi reprezentanţii organizaţiilor culturale româneşti, la care au participat intelectuali de marcă şi jurnalişti de frunte din Ţinutul codrilor de fagi. Săptămânalul „Libertatea Cuvântului”, referindu-se la această întâlnire de suflet, va relata în paginile sale că „noul Consul General a prezentat echipa, pe care o conduce, şi priorităţile colaborării cu comunitatea românească din partea locului, pe care intenţionează s-o învioreze simţitor. Un accent deosebit a fost pus pe necesitatea stabilirii unor proceduri clare de eliberare a vizelor pentru cetăţenii de rând, dar şi pentru reprezentanţii firmelor şi organizaţiilor, care întreţin legături de colaborare cu partea română”.
E necesar de menţionat faptul că din primele zile ale aflării sale în vechiul şi frumosul oraş de pe malul Prutului, noua echipă a Consulatului General al României la Cernăuţi a continuat activitatea în direcţia consolidării relaţiilor de colaborare între România şi Ucraina. Pe data de 9 august 2013, acelaşi ziar aducea la cunoştinţa cititorilor informaţia despre întrevederea fostului şef al Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi, Myhailo Papiev, cu doamna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, în cadrul căreia fostul guvernator al ţinutului nostru a subliniat: „Îmi este plăcut să constat că legăturile de colaborare dintre regiunea Cernăuţi şi România au căpătat, în ultimii ani, o dinamică pozitivă, ceea ce demonstrează în modul cel mai clar aspiraţiile de integrare europeană a Ucrainei. Am stabilit relaţii strânse de colaborare cu judeţul Suceava din România, unde am desfăşurat, în luna noiembrie a anului trecut, cea de-a doua şedinţă comună a deputaţilor Consiliului Regional Cernăuţi şi ai Consiliului Judeţean Suceava, precum şi cel de-al treilea forum internaţional cu genericul „Dialog bucovinean”. Fostul conducător al executivului regional a confirmat în continuare „că asemenea acţiuni contribuie la realizarea cu succes a proiectelor economice, turistice, ecologice şi culturale comune pe ambele părţi ale frontierei” şi „că o atenţie însemnată în relaţiile bilaterale se acordă dezvoltării cooperării transfrontaliere în cadrul Euroregiunii „Prutul de Sus”.
Referindu-se la munca comună, „care este utilă pentru ambele părţi”, Consulul General al României la Cernăuţi, doamna Eleonora Moldovan, a relatat : „În convingerea mea, relaţiile noastre de parteneriat au un potenţial destul de mare. Pe de altă parte, ne exprimăm toată disponibilitatea spre realizarea unor noi proiecte”.
În numărul din septembrie 2013, „Plai Românesc”, ziarul Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, a inserat în paginile sale adresarea doamnei Eleonora Moldovan cu ocazia Sărbătorii „Limba noastră cea română”, în care se menţionează: „Cu ocazia acestei sărbători de suflet, adresez felicitări tuturor românilor din regiunile arondate circumscripţiei noastre consulare, pentru contribuţia pe care o aduc la păstrarea şi afirmarea limbii române, a valorilor, tradiţiilor şi culturii româneşti”.
În toamna anului 2013, la Universitatea Naţională „Iuri Fedkovyci” din Cernăuţi şi-a desfăşurat lucrările Colocviul Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului „Eugeniu Coşeriu”. Ziarul „Libertatea Cuvântului” din 27 septembrie relata: „Consulatul General al României la Cernăuţi şi-a adus contribuţia la organizarea unei expoziţii de carte, în cadrul căreia au fost făcute donaţii de carte către Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii cernăuţene din partea Băncii Naţionale a României, a Academiei Române, a Editurii „Demiurg” din Iaşi, a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava”.
La finele toamnei 2013, când în capitala Ucrainei se desfăşurau frenetic evenimentele legate de problema aderării ţării la familia mare a Europei, în oraşul lui Alexandru cel Bun a avut loc o „masă rotundă” cu genericul „Uniunea Europeană: avantaje, perspective, provocări”, la care au participat membri ai organizaţiilor culturale din ţinut, jurnalişti şi reprezentanţi ai Consulatului General al României la Cernăuţi. Referindu-se la această acţiune importantă, ziarul „Libertatea Cuvântului” din 29 noiembrie, afirma: „Ministrul consilier, dl. Ionel Ivan, viceconsulul României la Cernăuţi, a vorbit în cadrul „mesei rotunde” despre perspectivele colaborării dintre Ucraina şi România în contextul proceselor de integrare europeană. Diplomatul român a spus că Ucraina poate beneficia de fonduri europene importante, menite să dezvolte mediul de afaceri şi climatul investiţional din regiune”.
În luna când fulgii cad ca nişte stele şi iarna iese din legendă ca o pasăre măiastră, văruind acoperişurile caselor şi accentuând argintul cupolelor bisericilor din oraş, în incinta Consulatului General al României la Cernăuţi a avut loc o manifestare culturală care, după cum afirma săptămânalul „Zorile Bucovinei” din 25 decembrie 2013, „s-a axat în jurul a trei evenimente importante din viaţa şi istoria comunităţii româneşti din Bucovina istorică – lansarea celei de-a doua părţi a volumului „Cartea Durerii”, comemorarea a două personalităţi ilustre bucovinene – Aron Pumnul şi Olga Kobyleanska, vernisarea expoziţiei „Oameni şi locuri din Bucovina”. Doamna Eleonora Moldovan, Consulul General, a subliniat în cadrul acestei întâlniri de suflet, la care au participat membri ai organizaţiilor culturale din regiunea Cernăuţi şi judeţul Suceava, jurnalişti şi savanţi de la Universitatea Naţională „Iuri Fedkovyci”, „că misiunea diplomatică română, pe care o conduce, rămâne deschisă pentru orice iniţiativă ce vine din partea românilor din ţinut”.
În interviul din 29 noiembrie 2013, acordat ziarului regional „Zorile Bucovinei”, cu ocazia Zilei Naţionale a României, doamna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, a menţionat: „România sprijină deschis parcursul european al Ucrainei. Vrem să împărtăşim din experienţa noastră pe linia integrării europene, să ajutăm Ucraina”.
Săptămânalul „Libertatea Cuvântului” din 6 iunie 2014 relata în paginile sale despre întâlnirea „protocolară cu nou-alesul primar de Cernăuţi Oleksii Kaspruk”, în cadrul căreia doamna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, şi domnul Ionel Ivan, Ministru Consilier, „l-au felicitat pe domnul Kaspruk cu prilejul alegerii sale în postul de primar al Cernăuţiului, dorindu-i succese în activitatea sa în folosul comunităţii din vechea urbe cernăuţeană”. Totodată, în cadrul acestei întâlniri „s-a discutat despre perspectivele dezvoltării relaţiilor ucraineano-române la nivel local, precum şi au fost determinate direcţiile prioritare ale colaborării bilaterale”.
În iulie 2014, la Horecea Urbană, prin stăruinţa nemijlocită a profesorului Nicolae Costaş a fost înălţată o măreaţă Cruce în memoria martirilor din această mândră suburbie a oraşului nostru, la sfinţirea căreia au participat doamna Eleonora Moldovan şi senatorul Viorel Badea. Consulul General al României la Cernăuţi a ţinut să sublinieze faptul că „prin binecuvântarea preoţilor şi rugăciunile aduse, această Cruce devine Înălţătoare, amintindu-ne de lacrimile şi sângele vărsat de înaintaşii noştri, de istorie şi de adevărul că dăinuirea neamului se face prin suferinţă”.
Tot în aceeaşi lună, doamna Eleonora Moldovan a participat la acţiunile de comemorare a poetului-martir Ilie Motrescu, de la moartea tragică a căruia, „învăluită încă parţial în taină”, s-au scurs patru decenii şi jumătate. Adresându-se către cei prezenţi în localul ziarului regional „Zorile Bucovinei”, Consulul General al României la Cernăuţi a menţionat: „Într-un timp foarte scurt de aproape 28 de ani, Ilie Motrescu a reuşit să facă cât alţii într-o viaţă de om. S-a luptat cu răul în forma unui regim politic, mentalităţi politice, actuale şi în prezent şi cu care trebuie să luptăm. Ilie Motrescu ne-a demonstrat cum trebuie să luptăm, devenind astfel nemuritor şi veşnic. Prin viaţa şi faptele sale demne, dedicându-se unei idei şi cauze sfinte în Bucovina, devine un reper de unde putem pleca pentru a clădi adevărul. Şi-a sacrificat la altarul Credinţei şi Cauzei Naţionale nu doar viaţa, dar şi sufletul prin ceea ce a scris, ce a făurit, ce ne-a lăsat ca moştenire spirituală, un patrimoniu care vine din Crasna, de la Rădăcina carpatină”.
În toamna lui 2014, la Cernăuţi, şi-a desfăşurat lucrările conferinţa internaţională „Implicarea comunităţilor locale în identificarea şi valorificarea mărturiilor vieţii spirituale a satului românesc. Valorificarea mărturiilor legate de istoria românilor din regiunea Cernăuţi”, organizată de către Forumul Bucovinenilor Români de Pretutindeni, finanţată de Ministerul Afacerilor Externe al României prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, la care a participat domnul Ionel Ivan, Ministru Consilier la Consulatul General al României la Cernăuţi.
În interviul despre Acordul privind micul trafic la frontiera dintre Ucraina şi România, publicat în paginile săptămânalului „Libertatea Cuvântului” din 10 octombrie 2014, doamna Eleonora Moldovan a subliniat următoarele: „Acordul, care a fost semnat pe data de 2 octombrie de către Premierul român, Victor Ponta, şi omologul său ucrainean, Arseni Iaţeniuk, la Kiev, este un document, ce vine în sprijinul cetăţenilor, care locuiesc în zona de frontieră. Vorbim teritorial de o noţiune şi de cetăţeni, care locuiesc în această zonă de frontieră, care vor avea beneficii suplimentare faţă de actualul regim de trecere a frontierei de stat. Vreau să subliniez faptul că nu s-a anulat regimul de vize. Orice decizie în acest sens este o decizie a Uniunii Europene. Noi vorbim despre privilegii şi facilităţi suplimentare pentru cetăţenii din zona de frontieră. Acordul se va aplica exclusiv pentru zona de frontieră, instituită de-a lungul frontierei noastre comune româno-ucrainene – 30, iar în unele cazuri – 50 de kilometri de la linia comună de frontieră. Astfel, cetăţenii care locuiesc în această zonă vor beneficia de facilităţi speciale de trecere a frontierei de stat, precum şi de şedere dincolo de frontieră, în România sau în Ucraina. Acest acord reglementează şi oferă facilităţi atât pentru cetăţenii ucraineni din zona de frontieră, cât şi pentru cetăţenii români din zona de frontieră. Vorbim despre o regiune, care este situată de o parte şi de alta a frontierei de stat. Cetăţenii vor avea în acest sens, în baza acestui acord bilateral, privilegii speciale”.
În luna octombrie şi-a sărbătorit jubileul de 70 de ani Universitatea Financiaro-Economică Bucovineană de Stat din Cernăuţi. Participând la manifestările festive, în cuvântul de salut, doamna Eleonora Moldovan a menţionat: „În baza colaborării fructuoase şi relaţiilor prieteneşti ce le aveţi cu instituţiile similare din România, aş aminti de cele trei proiecte transfrontaliere ce au influenţat asupra situaţiei financiare şi obştimii bucovinene… Vă felicit şi vă doresc forţă şi tărie de muncă. Din partea noastră, a ţării vecine ce se află la depărtare de 35 km de Cernăuţi, vă încredinţăm deschiderea diplomatică pentru împărtăşirea valorilor europene, care urmează să fie răspândite în Ucraina şi regiunea Cernăuţi. Trebuie să creăm noi punţi de colaborare. În acest sens, mă bucură faptul că astăzi Universitatea Bucovineană a semnat un acord de parteneriat cu Colegiul Tehnic din Siret. Urez partenerilor şi dumneavoastră colaborare trainică, de lungă durată în folosul păcii şi unor înalte rezultate europene”. („Zorile Bucovinei”, 22 octombrie 2014).
Petru GRIOR,
directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com