La 18 ianuarie 2009 a plecat la cele veşnice marele poet al neamului românesc de pretutindeni, Grigore Vieru.
La sfârșitul anilor 80, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile proprii) având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din Basarabia.
Grigore Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova și se află printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989. Participă activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem al RSSM la care s-a votat limba română ca limbă oficială și trecerea la grafia latină.
Pe 16 ianuarie 2009 Grigore Vieru a suferit un grav accident de circulație și a fost internat la Spitalul de Urgenţă din Chișinău. A încetat din viață pe data de 18 ianuarie, la exact două zile după accident, în urma unui stop cardiac.
Grigore Vieru a vizitat deseori Cernăuţiul, i-a susţinut şi i-a încurajat pe oamenii de litere români din nordul Bucovinei, a participat la inaugurarea bustului lui Mihai Eminescu din curtea casei lui Aron Pumnul. Din opera sa poetică a tradus în ucraineană poetul cernăuţean Vitali Kolodii.
Comemorându-l pe Grigore Vieru, nu putem să nu recitim, pentru a câta oară, această poezie a lui.
Grigore VIERU
Nu am, moarte, cu tine nimic
Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici măcar nu te urăsc
Cum te blestemă unii, vreau să zic,
La fel cum lumina pârăsc.
Dar ce-ai face tu şi cum ai trăi
De-ai avea mamă şi-ar muri,
Ce-ai face tu şi cum ar fi
De-ai avea copii şi-ar muri?!
Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici măcar nu te urăsc.
Vei fi mare tu, eu voi fi mic,
Dar numai din propria-mi viaţă trăiesc.
Nu frică, nu teamă,
Milă de tine mi-i,
Că n-ai avut niciodată mamă,
Că n-ai avut niciodată copii.
(V. K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com