Anul 969. A murit cneaghina Olga a Kievului. Olga din Kiev (890-969) a fost bunica cneazului Volodymyr. Cneaghina Olga a fost prima între conducătorii poporului Rusiei Kievene care s-a convertit la creștinismul ortodox, la Constantinopol în anul 957. Sub influența bunicii, nepotul Volodymyr s-a convertit și el la creștinism și a adus Ortodoxia în Rusia. Prăznuirea Sfintei Olga deopotrivă cu Apostolii în Biserica Ortodoxă se face la 11/24 iulie. Este considerată, împreună cu nepotul ei, Sfântul Volodymyr, creştinatoare a Rusiei Kievene.
Anul 1714. Dimitrie Cantemir a fost ales membru de onoare al Academiei din Berlin, fiind primul român membru al unei academii străine. Dimitrie Cantemir (1673-1723) a fost domn al Moldovei în două rânduri (martie – aprilie 1693 și 1710 – 1711) și un mare cărturar al umanismului românesc. Printre ocupațiile sale diverse s-au numărat cele de enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. În anul 1714, Dimitrie Cantemir devine membru în Societas Scientiarrum Brandenburgica, ulterior cunoscută sub numele de Academia din Berlin. La 11 iulie 1714, Academia îl acceptă în rândurile sale și îi acordă diploma de membru, semnată de vicepreședintele Johann Carol Schott, în absența președintelui Academiei, Leibniz. După primirea în Academie, Dimitrie Cantemir a scris „Descriptio Moldaviae” („Descrierea Moldovei”) și „Istoria moldo-valahă” (în latină, „Historia moldo-vlachica”).
Anul 1780. A apărut, în limba latină, prima gramatică a limbii române, „Elemente linguae daco-romanae sive valachicae”, de Samuil Micu şi Gheorghe Şincai.
Anul 1797. A murit Ienăchiță Văcărescu, poet, istoric din Țara Românească. Ienăchiță Văcărescu (1740-1797) descendent dintr-o veche familie boierească, familia Văcărescu, precursor al folosirii limbii române culte, pe care a folosit-o atât în scrierile sale filologice și istorice, cât și în cele poetice. A fost erudit și poliglot, știa slava veche, greaca veche și modernă, turca, araba, persana, franceza, germana și italiana. A fost mare dregător domnesc și a îndeplinit misiuni diplomatice peste hotare. Este al doilea român după Dimitrie Cantemir, care scrie o istorie a Imperiului Otoman. Este autorul celei dintâi gramatici românești tipărite (1787), care, pe lângă diversele categorii gramaticale, cuprinde și un capitol de prozodie, ilustrat cu exemple originale. Poezia sa, redusă ca dimensiuni și predominant erotică, e scrisă în maniera neoanacreontică a epocii, dar folosește și evidente sugestii folclorice.
Anul 1916. S-a născut Aleksandr Prohorov, fizician rus, laureat al Premiul Nobel în 1964 pentru munca de pionierat depusă în domeniul laserilor și maserilor, membru de onoare al Academiei Române. Aleksandr Prohorov (1916- 2002) a fost Doctor Honoris Causa al Universităților din București și Cluj-Napoca. Alexandr Prohorov s-a născut la Atherton, în Australia, după ce părinții săi fugiseră de persecuțiile țariste. Familia lui Prohorov a revenit în Rusia în 1923.
Anul 1955. S-a născut interpreta românca de muzică populară, Maria Dragomiroiu.
Maria Dragomiroiu, având o voce deosebită, cu un amplu registru vocal și fiind posesoarea unei tehnici excelente, de solistă de muzică clasică, a fost comparată, mai ales la începutul carierei, doar cu Maria Tănase, doamna cântecului popular românesc.
La 11 iulie este marcată Ziua mondială a populaţiei. Ea a fost sărbătorită pentru prima dată în 1989, la recomandarea ONU, cu scopul declarat al factorilor de decizie de a-şi concentra atenţia asupra urgenţei şi importanţei problemelor omenirii. Această dată a fost aleasă ca urmare a atingerii cifrei de cinci miliarde a populaţiei globale, la 11 iulie 1987.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com