La 11 septembrie, stil nou, este sărbătorită Sfânta Cuvioasă Teodora din Alexandria. S-a născut într-o familie înstărită. Ea se trăgea din cetatea Alexandriei, şi a trăit pe vremea lui Zenon împăratul în anul 472. Însoţindu-se prin nuntă cu bărbat legiuit, trăia viaţa cu bună rânduială şi neprihănită. Dar, din pizma urâtorului de bine diavol, a căzut pe ascuns în preacurvie, şi cugeta a căuta şi a-şi afla mântuirea. Auzind cuvintele Domnului că nu este nimic ascuns, care să nu se facă arătăt la judecata cea de apoi, îndată a cunoscut greutatea păcatului ce a făcut, şi lepădând îmbrăcămintea femeiască şi luând îngerească schima a monahilor, şi în loc de Teodora s-a numit Teodor, a mers într-o mănăstire bărbătească, şi acolo se pocăia şi plângea pentru păcatul său. Timp de doi ani, Teodora a trăit fericită, dar ostenită cu slujbe grele și pusă la lucrurile trebuincioase mănăstirii. Starețul mănăstirii a trimis-o pe Cuvioasa Teodora să cumpere grâu, iar aceasta a trebuit să înnopteze la Mănăstirea Enatului. Aici, starețul acestei mănăstiri a primit vizita fiicei sale, deoarece fusese înainte căsătorit. Noaptea, Cuviosul Teodor se trezește în chilia în care dormea cu fata starețului care îl îndemna la păcat. Refuzând, aceea a găsit pe altcineva cu care a păcătuit, rămânând însărcinată. Iar după ce copilul s-a născut, starețul Mănăstirii Enatului a adus copilul la Mănăstirea Octodeocat, lăsându-l aici și punând fapta întâmplată pe seama fratelui Teodor. Cuviosul Teodor a fost alungat din mănăstire împreună cu copilul, deși ar fi putut să își dovedească nevinovăția.
După calendarul bisericesc pe stil vechi, la 11 septembrie este prăznuită Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare ce este trecută în calendarul ortodox cu cruce roșie, fiind ultima sărbătoare din acest an bisericesc. Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, cu șase luni înainte de nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, iar unul dintre scopurile lui Ioan Botezătorul a fost de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, dar și pentru a le arăta oamenilor că urmează să vină pe pământ Mesia, mai exact Fiul lui Dumnezeu. Sfântul Ioan Botezătorul propăvăduia în perioada în care la conducere se afla Irod Antipa, iar acesta nu se sfia în a își arăta credințele în fața regelui, spunând că nu îi este îngăduit să ia pe femeia fratelui tău. După această discuție, Irod a început să-i dorească răul Sfântului Ioan Botezătorul, ținând cont că prorocul condamna acțiunile regelui. Deși Irod își dorea să îl ucidă pe Sfântul Ioan Botezătorul, această decizie putea să aducă la uciderea sa, deoarece poporul se putea revolta, astfel l-a închis într-una din cetăţile lui. Cu ocazia zilei de naștere a împăratului Irod, acesta a chemat mai mulți demnitari, iar pentru a îi răsplăti pe ei, Împăratul o pune pe fiica acestuia să le danseze. Pentru a îi mulțumi fiicei sale pentru dansul făcut i-a spus să aleagă până la jumătate din averea pe care acesta o avea, însă mama ei a sfătuit-o să ceară în dar capul Sfântului Ioan Botezătorul. La miezul nopții, regele a cerut decapitarea Sfântului Ioan Botezătorul.
Potrivit calendarului popular, se consideră că în această zi începe „vara Arhanghelilor”. Este o zi favorabilă pentru semănatul culturilor cerealiere de toamnă. Gospodinele gătesc mai multe bucate din varză. Ceața din dimineața acestei zile prevestește vreme cu arșiță. Dacă albinele mai zboară în câmp, e semn că iarna va fi târzie. Dacă în câmp au răsărit culturile cerealiere de toamnă, recolta viitoare va fi bogată. Cocorii s-au călătorit deja, iarna va fi timpurie. De tună în această zi, toamna va fi caldă.
Unele semne ale timpului nu mai sunt actuale, deoarece în natură au avut loc mari schimbări climatice.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com