S-a încheiat Luna lui Cuptor, cea mai fierbinte lună a anului și a celei mai încordate campanii agricole – secerișul. În Ucraina, acum al doilea an la rând, sezonul agricol se desfășoară în condițiile dictate nu numai de starea vremii, ci și de luptele crâncene de pe front. Întregul masiv al culturilor cerealiere de toamnă a cuprins 4,7 milioane hectare, cu 1,2 milioane hectare mai puțin decât anul trecut. Desigur, n-au fost luate în calcul terenurile însămânțate cu aceste culturi de pe teritoriile temporar ocupate din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporijjia și Herson. Potrivit pronosticurilor specialiștilor, recolta de grâu poate fi de 16,6 milioane tone (față de 20,5 milioane tone în 2022), de orz – de 4,8 milioane tone (5,6 milioane tone), de porumb-boabe – 21,7 milioane tone (25,6 milioane tone) și de rapiță – de 3,8 milioane tone (3,7 milioane tone). Deși indicii principali sunt în descreștere, actuala recoltă de cereale este mai mult decât suficientă pentru satisfacerea necesităților interne și asigurarea securității alimentare a țării, mai ales în condițiile când circa 7 milioane de cetățeni ucraineni sunt plecați din țară, consideră Asociația Ucraineană de Cereale. Pur și simplu, se va micșora potențialul de export al Ucrainei pentru asigurarea securității alimentare în lume, ceea ce înseamnă o pierdere considerabilă pentru economia națională pusă la grea încercare de război.
Zilele acestea, la Centrul media al Administraţiei Militare Regionale Cernăuţi a avut loc briefingul şefului Direcţiei pentru dezvoltarea agroindustrială, Ina Vovciuk, privind primele rezultate ale secerişului din anul curent. Lucrările de recoltare a culturilor cerealiere şi leguminoase timpurii au intrat în faza finală. Suprafaţa totală a acestor culturi este de 56,5 mii hectare. Potrivit datelor prealabile, recolta globală de cereale şi leguminoase va fi de 700 mii tone, de soia – de 140 mii tone. Agricultorii din regiune planifică să recolteze 250 mii tone de legume şi 620 mii tone de cartofi. Ei au reuşit să realizeze practic întreaga recoltă din anul trecut şi elevatoarele şi depozitele sunt pregătite pentru primirea cerealelor din noua recoltă, a accentuat Ina Vovciuk.
În cele 11 sate, care fac parte din Comunitatea Teritorială Noua Suliță, secerișul practic s-a încheiat.
– Putem spune că recolta e la nivelul anului trecut, afirmă Anatolie Andrițchi, specialist în domeniul agriculturii. Bunăoară, fermierul Alexei Cherțoia din Marșinți a avut 150 hectare de cerealiere de toamnă și a obținut 4,3-4,4 tone de boabe la hectar. Iar în gospodăria „Spicul de aur”, condusă de Ștefan Gligor, recolta e mai mare. Iată în secția din Stroiești a acestei gospodării recolta de grâu e de 4,5 tone la hectar, iar cea de orz – de 4,2 tone. În cea de a doua secție, de la Vancicăuți, s-a obținut cea mai mare recoltă de grâu – 6,5 tone la hectar, și de orz – 5,2 tone la hectar. Dar am avut și pierderi din recoltă – în timpul secerișului în unele locuri a plouat cu grindină. Furtuna a adus mari pagube la Doljoc – a distrus holda de grâu pe un lan de 100 hectare. Spicele erau frumoase și am calculat că se vor obține 600 tone de boabe, iar după această ploaie s-au strâns abia 80 tone. De asemenea, au fost afectate 80 hectare de grâu la Rângaci. Recolta părea să fie de 5 tone la hectar, dar s-au obținut numai 2 tone la hectar.
Fermierilor noștri le-a rămas să recolteze rapița de toană. În Comunitate sunt semănate cu această cultură 180 hectare – 100 hectare la Răchitna și 80 hectare la Stroiești. Recolta poate fi în jur de 2 tone la hectar. Firește, asupra desfășurării secerișului, precum și asupra celorlalte lucrări agricole, a influențat în mare măsură factorul uman – se simte lipsa brațelor de muncă. Doar în țară e război, a conchis Anatolie Andrițchi.
Fermierul Vasile Stadniciuc din Balcăuți, CT Mămăliga, fost pe timpuri agronom, este obișnuit să crească diferite culturi agricole:
– În aceasta și constă spiritul de gospodar al agricultorului: dacă unele plante nu dau recolta așteptată, altele pot recupera aceste pierderi. În privința recoltei de cereale timpurii din anul curent am rămas mulțumit. Semănăturile și-au revenit după ploile din mai. Dacă și prețurile la cereale ar reveni la nivelul normal, noi, cei care creștem pâinea cea de toate zilele, am avea de câștigat. În realitate ce se întâmplă? Intermediarii cumpără de la fermieri produsele crescute la un preț foarte ieftin, le duc în Europa și le vând cu un preț mult mai mare, uneori diferența ajunge la 200 dolari. Reiese că fermierul ucrainean totul ce vinde – vinde la prețuri mici, iar totul ce cumpără – cumpără la prețuri mari. Tehnica este scumpă, îngrășămintele minerale și combustibilul sunt scumpe și așa mai departe. Într-un cuvânt – nu ai posibilitate să-ți dezvolți gospodăria. Dar trăim cu speranța că se va termina războiul, va fi pace și vom lucra așa cum lucrează fermierii din Europa.
Ropcea, care face parte din Comunitatea Teritorială Storojineț, este un sat cu multă tehnică agricolă, dar fără fermieri. Starostele Ilie Olar explică situația:
– S-a întâmplat așa că la noi gospodarii își lucrează singuri cotele de pământ, adică nu sunt fermieri care arendează multe cote de pământ. N-ai să vezi câmpuri întregi cu cereale, dar mulți au parcele mici semănate cu grâu și orz. Anul acesta am avut parte de recoltă frumoasă și la strânsul ei ne-am cooperat. În sat avem suficientă tehnică pentru a strânge la timp recolta. Chiar dacă lucrăm individual pământul, obișnuința de a crește grâne nu s-a pierdut. Ziua de mâine, pe care o vedem pașnică, ne va arăta cum trebuie să folosim mai eficient fiecare ar de pământ arabil, a accentuat starostele și gospodarul Ilie Olar.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com