La 18 martie, după calendarul bisericesc pe stil nou, este prăznuit Sfântul Chiril al Ierusalimului. Sfântul Chiril s-a născut la Ierusalim în anul 315, după Hristos, pe vremea când domnitor era Împăratul Constantin cel Mare. Macarie al Ierusalimului l-a hirotonit diacon și Episcopul Maxim II l-a hirotonit preot. După ce a ajuns episcop pe scaunul Ierusalimului, a început un conflict deschis între Acaciu și Chiril. Cel din urmă pretindea primatul, motivând că scaunul episcopal de la Ierusalim era apostolic. În urma conflictului dintre cei doi a rezultat exilarea lui Chiril de trei ori. Exilarea de trei ori a lui Chiril a făcut ca sinodul de la Antiohia din anul 379 să îl trimită pe Sfântul Grigorie de Nyssa să vadă care este, de fapt, situația. Sfântul Grigorie a spus că Biserica de la Ierusalim deținea o credința sănătoasă. Sfântul Chiril a participat la Sinodul II ecumenic care a avut loc în anul 381, unde și-a mărturisit ortodoxia credinței sale. Sfântul Chiril a avut de luptat din greu de-a lungul vieții sale cu ereticii arieni care erau din ce în ce mai puternici în vremea domniei lui Constantius, fiul Marelui Constantin. Cea de-a doua luptă a fost împotriva evreilor în timpul domniei lui Iulian Apostatul, nepotul Marelui Constantin, care avea privilegii mari și puteri. Sfântul Chiril s-a stins din viață în anul 386, când la domnie era Împăratul Teodosie cel Mare.
Ortodocşii, care se conduc după calendarul bisericesc pe stil vechi, la 18 martie îl cinstesc pe Sfântul Mucenic Conon din Isauria. El s-a născut în Isauria, locul unde oamenii au primit credinţa în Hristos de la Sfântul Apostol Pavel. A fost căsătorit împotriva voinței sale de către părinți, Nestor și Nadia. Înainte de nuntă i s-a arătat Sfântul Arhanghel Mihail, în chip de bărbat prealuminos, care, după ce l-a introdus în tainele sfintei credințe, l-a botezat în numele Preasfintei Treimi, l-a împărtăşit și l-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci. Imediat după nuntă, Sfântul Cocon a luat o lumânare pe care a pus-o într-un vas și a întrebat-o pe soția sa: „Ce e mai bun, lumina, sau întunericul?», iar aceasta a răspuns: „Lumina”. A fost momentul în care el a început să vorbească despre Hristos și despre viața veșnică. Datorită lui, soția și părinții săi au primit credința în Hristos. Soția și părinții săi au murit, iar acela a fost momentul în care el s-a retras din viața de zi cu zi și s-a dăruit vieții de rugăciune. Prin puterea sa a făcut multe minuni și a întors foarte multe persoane la Hristos. Se spune că pe unele duhuri necurate le-a pus să sape pământul în grădini, să smulgă buruienile, spinii și pălămidele, să are țarinele și să le semene, să păzească, să taie și să aducă lemne și să facă lucrurile necesare într-o gospodărie.
A fost torturat și înjunghiat cu multe cuțite în timpul unei prigoane, iar persoanele bolnave se ungeau cu sângele său și se însănătoșeau.
Dacă în această zi vremea e senină şi uscată, vara va fi secetoasă. Dacă raţele se scaldă, primăvara va fi caldă. Tunetul din această zi înseamnă că pot fi sădiţi puieţii tineri. Dacă au început să zboare fluturii, geruri nu vor mai fi.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com