La 20 ianuarie, după calendarul creștin-ortodox pe stil nou, este prăznuit Sfântul Eftimie cel Mare. El a trăit în secolul al IV-lea, mai exact în timpul domniei împăratului Grațian, fiind născut în Armenia. Odată cu trecerea timpului, acesta a ajuns la Ierusalim, acolo unde s-a retras într-o peșteră, la vârsta de 29 de ani, perioadă în care a săvârșit nenumărate minuni, printre care se află și faptul că a hrănit 400 de călători, a deschis porțile cerului și multe alte astfel de minuni. Sfântul Eftimie cel Mare a fost totodată și un mare apărător al dogmelor bisericești, luptând de-a lungul vremii, împotriva lui Nestorie, numindu-l pe Chiril al Alexandriei, luptător și învățător al dreptei credințe. Mai mult, Sfântul Eftimie cel Mare aducea rod pământului neroditor și că citea gândurile și sufletele oamenilor. La vârsta de 97 de ani, el s-a stins din viață.
În această zi, pe stil vechi, este sărbătorit Soborul Sfântului Ioan Botezătorul. Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era rudă cu Fecioara Maria, mama lui Iisus. Sfântul Ioan a început să predice înaintea lui Iisus, cu rolul de a pregăti poporul pentru primirea Mântuitorului şi a-l face cunoscut. Astfel, prin botezarea oamenilor în Iordan, el, de fapt, îi pregătea pentru adevăratul botez, cel în duh, pe care l-a adus Iisus Hristos. Sfântul Ioan avea mulţi ucenici care îl urmau. Ioan Botezătorul era milostiv şi umbla îmbrăcat într-o haină aspră din păr de cămilă, încins cu o curea din piele. Hrana lui erau locustele (un soi de arbore care nu mai există), deşi mulţi au tradus lăcuste, şi miere sălbatică. El a trăit într-o peşteră, în pustie, până a fost prins de Irod, întemniţat şi în cele din urmă ucis prin tăierea capului.
Evanghelia mai spune că Irod a ordonat tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. Ioan îl mustra mereu pe Irod pentru traiul său nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. Aceasta a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse lui Irod, să ceară capul Botezătorului ca răsplată.
Sfântul Ioan Botezătorul este considerat ocrotitorul agriculturii. La această dată se terminau „gerurile de Bobotează” și sătenii așteptau începutul sezonului agricol. Dacă în amiaza acestei zile, lucește soarele pe cer, primăvara va fi timpurie. Dacă ninge toată ziua, ninsori vor fi până la începutul Postului Mare. Ceața din dimineața zilei este semn de belșug în cereale. Aceasta prevestește și vântul din miază-zi. Vremea posomorâtă este semnul unei ierni îndelungate, precum și semn de belșug în cereale.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com