La 6 ianuarie, pe stil nou, este prăznuită Boboteaza, sărbătoarea dedicată Botezului Domnului în apa Iordanului. Această sărbătoare, a Bobotezei, are şi alte denumiri: „Epifanie”, „Teofanie”, „Arătarea Domnului” sau „Descoperirea cuvântului Întrupat”. Sărbătoarea din această zi simbolizează Botezul Domnului în apa Iordanului, botez făcut de Sfântul Ioan Botezătorul.
În Ajunul acestei sărbători și în ziua de Bobotează în toate bisericile are loc pregătirea Aghesmei Mari. Semnificația acestei sărbători este deosebită. Botezul Domnului a avut loc când El s-a prezentat la râul Iordan, fiind de vârsta de 30 de ani. Ioan Botezătorul L-a recunoscut când L-a văzut și L-a prezentat în fața mulțimii spunând: „ Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”. Încă din vremuri vechi oamenii din popor erau cei care îl așteptau de mult timp pe Fiul lui Dumnezeu. Iisus Hristos i-a cerut Sfântului Ioan Botezătorul să Îl Boteze în apa Iordanului. Când Botezul lui Iisus Hristos a avut loc după rânduiala Sfântului Ioan Botezătorul, cerurile s-au deschis iar Duhul lui Dumnezeu a apărut sub forma unui porumbel și s-a așezat pe Iisus Hristos. Botezul ar mai avea ca scop Epifania – arătarea Sfintei Treimi, momentul în care Iisus Hristos era descoperit de către Ioan și prin el, Israelului, ca Fiul lui Dumnezeu și ca Mesia.
Pe 6 ianuarie, de Bobotează, este bine ca credincioșii să mănânce grâu fiert și să bea vin roșu pentru că se spune că acestea au rolul de a curăța și îndepărta răul. Băiatul care reușește să aducă înapoi crucea, pe care preotul o aruncă în apă, va fi ferit de boli și va avea un an prosper. „Gerul Bobotezei” este o expresie cunoscută care vine de la faptul că, dacă în ziua de Bobotează va fi frig, toate lucrurile din an vor fi bune.
După calendarul ortodox pe stil vechi, la 6 ianuarie este Ajunul Crăciunului (Seara Sfântă, după cum se spune în Ucraina). Conform tradiției, noaptea sfântă nu trebuie să te prindă în grajdul cu fân sau în preajma boilor. Se spune că în Ajunul Crăciunului cerurile se deschid și poate fi văzut doar de acei credincioși buni la suflet. O superstiţie din bătrâni afirmă că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa vizitatorilor, căci este alungat norocul din casă. În același timp, este un semn că familia trebuie să rămână unită în această seară magică. Pentru Seara Sfântă gospodinele gătesc 12 feluri de bucate, principala fiind coliva. Ele sunt puse pe o faţă de masă albă. La masă trebuie să se adune întreaga familie. Pe timpuri, anume de Crăciun şi nu de Anul Nou era împodobit bradul şi se dăruiau cadouri.
Semnele timpului arată că, dacă în această zi viscoleşte şi se formează troiene, vara va fi bogată în recolte. Ciripitul vesel de păsări în această zi prevesteşte o primăvară timpurie. Vântul puternic este semn că în luna ianuarie starea vremii va fi variabilă. Decalajul mare de valori termice în ziua şi noaptea de 6 ianuarie prezice că luna februarie va fi geroasă şi cu multă zăpadă.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com