Acest noiembrie este deosebit. Este Brumarul poetului de pe Valea Siretului, Vasile Levițchi. Mă număr printre cei din generația cărora au avut în viață marea fericire să-l cunoască. Mă mândresc cu acest fapt pe tot parcursul vieții.
Vasile Levițchi a fost unicul poet român, care a fost prezent în anii mei de școală, la o întâlnire cu noi, elevii și profesorii Școlii medii din Pătrăuții de Jos. Până azi mi s-au întipărit în memorie acele neuitate versuri pe care le citea poetul despre două fete ce cântau în vagon, despre teii din Bucovina, despre Siretul ce-și duce apele de secole la vale, despre natura fermecătoare, despre Bucovina, despre alte lucruri frumoase. A fost unica întâlnire cu un asemenea om talentat în toți anii noștri de școală. Pe atunci așa ceva era o raritate. A fost ca o rază de soare, printre acele multe și numeroase adunări comsomoliste, seri ateiste, manifestări de tot genul despre partid, Lenin, Kremlin, puterea sovietică, epoca comunistă, colhoz etc.
Aveam să-l cunosc personal pe marele nostru poet, traducător, eseist, profesor, activist Vasile Levițchi cu mulți ani mai târziu. Deja fiind profesoară la Cupca, mai ales pe la începutul anilor 90, când a început lungul și anevoiosul nostru drum al renașterii naționale. A fost prezent atunci la prima Mare Adunare națională a românilor din Cernăuți, la primul Congres, la alte manifestări de suflet ale neamului nostru. Ne-a rămas în memorie înființarea Filialei Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina la Cupca. Memorabila dată de 18 februarie a anului 1990. Anume atunci marea sală sportivă a școlii din Cupca a devenit neîncăpătoare, din cauza mulțimii prezente. Printre oaspeții de onoare s-a aflat și poetul Vasile Levițchi. Am stat pe urmă de câteva ori de vorbă, când ne întâlneam la vreo manifestare, despre valorile neamului nostru, despre activitatea societăților noastre, despre literatură, cultură, artă…
Cu părere de rău, n-am prea dovedit să vorbim despre multe, în ultimii ani, domnia sa, mutându-se cu traiul la Chișinău, la fiul Valeriu. A trecut cam pe neașteptate la cele veșnice în 1997. În 2002, fiind prezenți la Simpozionul „Ilie Motrescu – creație și destin” ce a avut loc la Chișinău, am fost invitați de nepoata poetului la cimitirul din capitala Moldovei, unde am fost la mormântul lui Vasile Levițchi. Regretata doamnă Maria Motrescu-Popescu, sora poetului Ilie Motrescu, a depus și un buchet de flori la mormântul bucovineanului nostru. Eram prezentă atunci la Chișinău cu frații poetului martir Ilie Motrescu — Ștefan, Nicolae, sora Maria, azi, trecuți toți trei și ei în împărăția celor drepți. Am văzut atunci și mormintele altor mari oameni ai neamului ce-și dorm somnul de veci în umbra copacilor rămuroși din acest cimitir.
Pe parcursul anilor am scris nu odată despre poetul Vasile Levițchi prin ziarele noastre. Ca și despre alte mari personalități, am adunat materiale despre Vasile Levițchi în arhiva mea personală. La diferite jubilee din viața poetului am expus aceste materiale la expozițiile organizate.
În aceste zile ale unui noiembrie blând, îl comemorăm la cei 100 de ani, pe neuitatul nostru poet din Carapciu pe Siret, citindu-i poeziile, dar și traducerile sale. La CIE Cupca, profesoarele de limba și literatura română le vorbesc la lecțiile de literatură despre viața și opera poetului de pe Valea Siretului. De asemenea la ședințele cenaclului literar „Lămâița” îi citim opera, am privit câteva videoclipuri, am citit și analizat articole semnate de mai mulți oameni de cultură, despre viața și activitatea sa ca profesor, ca ziarist, ca poet și traducător. Am amenajat o expoziție cu ziare, reviste, cărți de și despre poet pe culoarul școlii, dar și în muzeul de istorie, unde avem atâtea materiale despre mulți oameni de vază ai ținutului natal, dar și din întreaga lume.
La biblioteca centrală din Pătrăuții de Jos, cu sprijinul doamnei bibliotecare-șefe Maria Ștefureac, am amenajat o expoziție în incinta bibliotecii dedicată lui Vasile Levițchi. La căminul cultural din Pătrăuții de Jos, cu sprijinul doamnelor Larisa Popescu și Natalia Balan, am ținut o lecție de literatură despre acest mare poet al neamului nostru, pentru membrii cercului literar ce activează la această instituție culturală.
Tânăra generație trebuie să cunoască viața și activitatea marilor oameni ai acestor meleaguri, fie că e vorba de poeți, pictori, muzicieni, savanți, istorici, sportivi, politicieni, militari, care fiecare în domeniul său, întru-n fel sau altul au proslăvit meleagul prin ceea ce au lăsat pentru generațiile viitoare. Este de datoria noastră să facem cunoscut acest lucru. Vasile Levițchi este unul dintre ei. El merită să fie cunoscut și apreciat. Este o viață trăită cu demnitate și dăruire de sine, o viață de om, de om cu literă mare.
Eleonora SCHIPOR
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com