Anul 1473. A început bătălia de la Vodnău (Vodna) (18-20 noiembrie) în care Ștefan cel Mare îl învinge pe Radu cel Frumos, domnul Munteniei, care era sprijinit de oști otomane. Oastea moldoveană ocupă Țara Românească.
Prevăzând un atac al turcilor, domnul Moldovei a încercat să impună în Ţara Românească un domn fidel politicii sale antiotomane, scopul său fiind de a transforma acest teritoriu într-o bază de apărare, dar şi de acţiune, pentru momentul când sultanul avea să se îndrepte împotriva lui.
El şi-a ales foarte bine momentul, când oastea lui Radu cel Frumos era împuţinată, datorită obligaţiei de a-l ajuta pe sultan în lupta cu hanul turkmen Uzun Hassan (1453 – 1478), fiind trimişi circa 12 000 oşteni. Localizarea acestei bătălii a fost făcută de Petre P. Panaitescu pe un afluent al râului Prahova, pârâul Vodna, aflat la circa 45 kilometri de Bucureşti. Radu a pierdut „şi a fugit cu toată oastea sa în cetatea sa de scaun, numită Dâmboviţa”. Domnul muntean este înfrânt decisiv la Cetatea Dâmboviţei, şi pierde domnia. În data de 24 noiembrie 1473, oastea moldovenească a intrat în „cetatea Dâmboviţei”, capturând multe dintre bunurile lui Radu cel Frumos. Stăpân pe capitala Ţării Româneşti, Ştefan cel Mare l-a impus domn pe Laiotă Basarab, care nu se va menţine decât o lună.
Anul 1840. Are loc debutul lui Vasile Alecsandri în teatru cu piesa „Farmazonul din Hârlău”, pusă în scenă de Costache Caragiale.
Anul 1864. Consiliul municipal a aprobat Stema nouă a Bucureștiului, care avea ca element principal imaginea Sfântului Dimitrie Basarabov – patronul orașului. La data de 7 decembrie a aceluiaşi an, prin decret dat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la propunerea ministrului Mihail Kogălniceanu, s-a hotărât noua imagine a stemei capitalei țării. În centru era așezat Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, ocrotitorul orașului București. Echipa de specialişti în heraldică a comis o eroare, astfel că sfântul care apare în stema valabilă şi în zilele noastre este Sfântul Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, cel care este prăznuit pe 26 octombrie, cu o zi înaintea Sfântului Dimitrie cel Nou, adevăratul protector al Bucureştilor, care este serbat pe data de 27 octombrie şi are moaştele în Catedrala patriarhală. Stema a fost schimbată în vremea comunismului, pentru a nu apărea în ea elemente religioase, dar după Revoluţie a fost readoptată în varianta iniţială, deci tot cu Mucenicul Dimitrie.
Anul 1912. S-a născut în orașul Bălți din Basarabia ocupata de Rusia, actorul român Colea Răutu ( Rutkovski ). A decedat la 13 mai 2008, la București.
Anul 1932. A apărut Hotărârea CC al Partidului Comunist (bolșevic) din Ucraina „Cu privire la intensificarea achizițiilor de cereale”, care prevedea pedeapsa pentru neîndeplinirea planurilor de achiziționare a cerealelor. Gospodăriile sătești erau pedepsite cu impozite în natură, cu confiscarea cărnii, cartofilor, altor produse. În afară de aceasta, a fost adoptată hotărârea privind lupta împotriva elementelor contrarevoluționare. Sătenilor li se confisca pâinea potrivit articolului „crime contrarevoluționare”. Peste câteva zile, la 26 noiembrie a apărut decretul Comisarului poporului pentru justiție și Procurorului general al RSSU, în care se specifica: „represiunile sunt unele din cele mai puternice mijloace de depășire a opunerii rezistenței de clasă achiziționărilor de cereale”. Confiscarea tuturor rezervelor alimentare au cauzat Foametea din anii 1932-1933.
Anul 1940. A încetat din viaţă în urma unui atac de cord, Ion Inculeţ, om politic român din Basarabia, unul din ctitorii Marii Uniri. Ion Inculeț (1884-1940), în calitate de preşedinte al Sfatului Ţării al Republicii Democratice Moldovenești, a desfăşurat o intensă activitate pentru unirea Basarabiei cu România, care a avut loc in ziua de 27 martie 1918. A fost ministru în guvernele României și membru titular (din 1918) al Academiei Române. A fost înmormântat în Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova, la periferia Iașului.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com