Anul 1615. Alexandru Movilă, al doilea fiu al lui Ieremia Movila, îl înfrânge pe Ştefan Tomşa în lupta de la Tătăreni şi devine domn al Principatului Moldova. A fost domnit între 22 noiembrie 1615 – 2 august 1616. Alexandru Movilă fost ridicat pe tron cu ajutor polonez, cu sprijinul nobililor polonezi Mihail Wisniowiecki şi Samuel Koreki, de mama sa Elisabeta (Elisaveta), care făcuse același lucru și pentru celălalt fiu, Constantin Movilă. Domnul Ștefan al IX-lea Tomșa a fugit în Muntenia, de unde s-a întors cu ajutor de la domnul Radu Mihnea. Nu reușește să-și recâștige tronul, dar arde orașul Iași. Stricându-se relațiile dintre turci și polonezi, turcii și tătarii hotărăsc să-l aducă domnitor pe Radu Mihnea. După înfrângerea suferită la Drăcșani în 3 august 1616, turcii îi prind pe Alexandru împreună cu mama sa Elisabeta și cu fratele său Bogdan, și-i duc la Constantinopol. Aici, deși Elisabeta era o creștină foarte credincioasă, este silită ca împreună cu fiii ei să treacă la mahomedanism, ca să-și salveze atât viața cât și copiii. Este dusă apoi în haremul unui agă, unde moare după anul 1620. Înainte de a pleca din țară, ea și-a tăiat părul și l-a trimis la Mănăstirea Sucevița, refăcută de soțul ei și care a fost pus într-o sferă de argint sub policandru.
Anul 1887. A decedat, la vârsta de 57 de ani, Petre Ispirescu, scriitor şi folclorist român, unul dintre cei mai importanţi culegători de folclor din secolul al XIX-lea. Principala operă a vieții sale, culegerea „Legendele sau basmele românilor”, cu 37 de basme și prefață de Vasile Alecsandri, a apărut în 1882. Ulterior, la Sibiu i-a fost publicată colecția „Jocuri și jucării de copii”, care valorifica folclorul copiilor.
La 21 noiembrie o bună parte dintre ortodocşii din Ucraina marchează pe stil vechi marea sărbătoare creştină Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri. Arhanghelul Mihail este considerat ocrotitor al tuturor creştinilor. El mai este şi îngerul ocrotitor al Kievului. Potrivit tradiţiei, cultul Sfântului Arhanghel Mihail în rândul poporului ucrainean este atestat prin aplicarea imaginii lui pe ştampilele cnejilor, steme, în heraldica de familie. Arhanghelul Mihail a devenit şi patronul cazacilor zaporojeni. În timpul Războiului de eliberare din 1648-1654 pe steagul heraldic al cazacilor zaporojeni era zugrăvit chipul Arhanghelului Mihail. Acesta era considerat cel mai înalt simbol al statalităţii. Stemele multor oraşe din Ucraina au chipul Arhanghelului Mihail, inclusiv oraşul Kiev. Bolşevicii nu numai că au distrus una dintre cele mai frumoase catedrale ale Kievului – Catedrala Sfântul Arhanghel Mihail cu acoperişul de aur, care a fost refăcută în zilele noastre, dar au anulat şi emblema veche a Kievului. La 18 aprilie 1995 sesiunea Consiliului Orăşenesc Kiev a adoptat hotărârea privind reînnoirea stemei capitalei cu chipul Sfântului Arhanghel Mihail.
La 21 noiembrie în Ucraina este marcată Ziua Demnităţii şi Libertăţii, instituită prin decretul Preşedintelui Ucrainei din 13 noiembrie 2014 întru comemorarea începutului celor două revoluţii – Portocalie din 2004 şi Demnităţii din 2013. Anume la 21 noiembrie 2013, pe Maidanul din Kiev au început acţiunile de protest ale opiniei publice ucrainene ca răspuns la decizia puterii de atunci de a suspenda cursul de integrare europeană şi de a anula procesul de semnare a Acordului de Asociere între Ucraina şi Uniunea Europeană. Aceasta a fost posibilă datorită concentrării puterii în mâinile Preşedintelui Viktor Ianukovyci. Evenimentele s-au desfăşurat forte dramatic. De la protestele paşnice ale studenţilor s-a trecut la mitinguri în masă şi, spre deosebire de Revoluţia Portocalie, autorităţile au aplicat forţa. Asupra protestatarilor s-a deschis foc. Şi-au pierdut viaţa 106 cetăţeni ucraineni, iar circa 2 mii au fost răniţi. Acesta a fost preţul celor trei luni de proteste. Puterea criminală, care a căzut, a cauzat mari daune Ucrainei. În urma ei a fost anexată Crimeea, a început războiul în Donbas, care continuă şi acuma, el luând vieţile a circa 2 mii de apărători ucraineni, iar câteva milioane de oamenii au fost nevoiţi să-şi părăsească locurile de trai. Poporul ucrainean, opunând rezistenţă agresiunii ruse, îşi apără demnitatea şi libertatea.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com