Anul 1861. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza anunţă în mesajul sau la deschiderea Camerelor, că „Înalta Poartă şi toate puterile garante“ recunosc Unirea Principatelor Moldovei şi Valahiei, care vor alege aşa cum “România o va simţi şi o va dori“.
Anul 1932. Prin hotărârea Sovietului Comisarilor Poporului al RSSU este interzis comerţul cu care şi vite în regiunile Ucrainei pentru gospodăriile care nu au îndeplinit planul la achiziţionări. Această hotărâre a fost una din cauza Foametei din 1933 în Ucraina.
Anul 1941. În cadrul celui de-al Doilea Război Mondial liderul sovietic, Iosif Stalin, îi spune lui Wladyslaw Sikorski că anumiți ofițeri polonezi de pe teritoriul URSS lipsesc, probabil pentru că au evadat în Manciuria. Istoricii vor dovedi mai târziu că ofițerii fuseseră asasinați la ordinul liderului sovietic.
La 3 decembrie este comemorat Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica. El s-a născut în anul 1730, într-o familie din Săliștea Sibiului. La vârsta de 19 ani ajunge în Tara Românească şi intră în slujba mitropolitului grec Roşca, arhiereu aflat în Bucureşti. În anul 1750 ajunge împreună cu acest arhiereu la Athos. Primeşte treapta diaconiei in Mănăstirea Vatoped. După moartea mitropolitului, ajunge ucenic al renumitului părinte cărturar Paisie Velicicovschi, stareţ pe atunci al Mănăstirii Vatoped. În anul 1763 îl însoteşte pe marele stareţ în Moldova, la Mănăstirea Dragomirna, iar din anul 1775 – din pricina ocupației austriece instaurată asupra Bucovinei – se mută împreună cu părintele său duhovnicesc și cu alți monahi la Mănăstirea Secu. După o altă perioadă de 4 ani petrecută la Sfântul Munte, ieromonahul Gheorghe revine în Moldova, la Secu și la Neamț (aici fiind stareț Paisie Velicicovschi), apoi trece în Ţara Românească, cu gândul de a se întoarce la Athos. Este convins de Mitropolitul Ţării Româneşti, Grigorie al II-lea, să primească a revigora viaţa în schitul Cernica, aflat în totala părăsire de vreo trei decenii, astfel că orânduiește aici o mănăstire cu aleasă viaţă de obşte după tipicul Muntelui Athos şi al obştilor paisiene din Moldova. A refăcut vatra monahala în doar cinci ani, adunând în jurul lui 103 ucenici. A trecut la cele veşnice la 3 decembrie 1806 şi a fost înmormântat la Mănăstirea Cernica. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa din 20-21 octombrie 2005, a aprobat propunerile Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei privind canonizarea Cuviosului Stareţ Gheorghe, Arhimandritul de la Cernica și Caldarușani (având ziua de sărbătorire 3 decembrie).
La 3 decembrie este Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com