Nedevenită încă oficial sărbătoare, dar sperăm că în timpul apropiat va deveni, Ziua Basmalei (în unele părți este numită Batic, Tulpan, Broboadă, Acoperemânt pentru cap) naționale deja intră în patrimoniul frumoaselor tradiții și obiceiuri populare. La fel cum a devenit și Ziua cămășii brodate. Ele, aceste tradiții sunt ceva din frumusețea tradițională, arhaică, venită din adâncuri cu anumite schimbări, desigur.
Anul acesta, după sărbătoarea Sfintei Ecaterina, care sperăm că pe viitor va deveni și Ziua Basmalei naționale, elevele diferitor clase de la CIE Cupca, un grup de profesoare de la această instituție de învățământ, care țin cu sfințenie la obiceiurile și tradițiile populare, au luat basmale din diferite perioade, cu anumite semnificații, dar și istorii de neuitat.
De exemplu, basmaua veche, din lână naturală, pe care eu am adus-o la școală, are peste 100 de ani. Este basmaua de mireasă a regretatei mamei mele Viorica. De 15 ani nu mai este mama mea dragă, dar memoria a rămas. Basmaua ca și prosoapele, ștergarele, lăicerele, scorțarele, țolurile, țesute de mâinile ei harnice au rămas ca o frumoasă amintire și urmă de neuitat ce a lăsat-o pe acest pământ.
Ne-am făcut poze atât în fața școlii, în incinta muzeului, în cabinete, clase, pe culoarele instituției noastre de învățământ. De asemenea, despre semnificația costumației naționale am povestit azi. Iar basmaua, mare sau mică, este un atribut al costumației feminine, foarte frumos și atrăgător. Frumos ca însăși femeia pe acest pământ.
Asemenea măsuri frumoase educă la tânăra generație dragostea de frumos, de istoria, cultura, obiceiurile, datinile, tradițiile noastre, indiferent de națiune, limba vorbită etc.
Eleonora SCHIPOR
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com