Anul 1835. Împăratul Rusiei aprobă decizia Senatului de a întemeia pe lângă cele 6 judeţe existente în Basarabia ţaristă (Hotin, Iaşi, Orhei, Bender, Leova şi Akkerman), încă două: Orhei şi Soroca (din părţi ale judeţelor Hotin, Iaşi şi Orhei, celui din urmă schimbându-i-se denumirea în Chişinău). Târgurile Orhei şi Soroca, devenind centre judeţene, sunt declarate oraşe.
Administraţia judeţului Leova a fost trecută în târgul Frumoasa, căruia i s-a schimbat denumirea în Cahul, la fel şi judeţului modificându-i-se denumirea în Cahul.
Anul 1915. S-a născut Vintilă Horia (Horia Caftangioglu), scriitor român din exil, autor al romanului „Dieu est né en exil”, pentru care a primit premiul Goncourt în 1960 („Mai sus de miazănoapte”). În februarie 1946 a fost condamnat în România (de Tribunalul Poporului) la muncă silnică pe viaţă. Vintilă Horia a trăit, succesiv, în Italia, Argentina, Spania, Franţa, din nou în Spania. A decedat la 4 aprilie 1992 la Villalba, în Spania.
Anul 1922. La Dayton în SUA se efectua primul zbor de încercare cu elicopterul conceput şi realizat de inginerul american de origine română George de Bothezat (Gheorghe Botezatu) (1882-1940).
Anul 1989. Ca urmare a masivelor proteste izbucnite la Timişoara, România a închis frontierele cu Iugoslavia, Ungaria, URSS şi Bulgaria. În oraşul Timişoara a fost instituita starea de necesitate, primarul Petre Moţ anunţând această măsură în cadrul unei şedinţe cu activul de partid. La 17 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu a dat ordin să se tragă în protestatarii anticomunişti din Timişoara, fiind înregistraţi primii morţi căzuţi pentru libertate.
Dictatorul Ceauşescu a convocat o şedinţa a Comitetului Politic Executiv, unde înalţii demnitari au fost cu toţii de acord să tragă în demonstranţii de la Timişoara cu muniţie de război. După atacarea sediului Partidului Comunist Român din oraş, Ministrul Apărării, generalul Vasile Milea, a anunţat conducerea de partid de la Bucureşti că judeţul Timiş este în stare de necesitate şi cere intervenţia în forţă a armatei. Conform martorilor, în jurul orei 16 s-a tras primul foc de armă asupra manifestanţilor strânşi în Piaţa Libertăţii. În acest timp, la Bucureşti, cuplul dictatorial Elena şi Nicolae Ceauşescu a acuzat autorităţile locale că n-au reuşit să reprime protestul încă din prima zi. Forţele de ordine au deschis focul în plin, câţiva manifestanţi reuşind să fugă, dar cei mai mulţi au fost ucişi sau răniţi. După ora 20, oraşul devine un adevărat infern. 59 de timişoreni au murit atunci şi câteva sute au fost răniţi. Din ordinul Elenei Ceauşescu, 40 de cadavre au fost transportate şi incinerate în Bucureşti pentru a şterge urmele. Represaliile nu au reuşit însă decât să îi îndârjească pe timişoreni, care au continuat să iasă în stradă şi în zilele următoare. Din statisticile oficiale rezultă că la Spitalul Judeţean din Timişoara se aflau, la 18 decembrie, 58 de cadavre si 240 de răniţi.
La 18 decembrie comunitatea mondială marchează Ziua internaţională a migranţilor. Ea a fost iniţiată în 1990, când a fost adoptată Convenţia internaţională pentru apărarea drepturilor muncitorilor-migranţi şi membrilor familiilor lor. Potrivit datelor ONU, în ultimele decenii numărul migranţilor a crescut şi în prezent constituie 3,5 la sută din numărul populaţiei planetei.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com