Anul 2014 a fost un an dificil pentru Ucraina. Pe fundalul războiului din estul ţării şi anexării Crimeii, Guvernul Iaţeniuk a promis să salveze ţara de falimentare şi să iniţieze reformele promise. Ce-i drept, la capitolul reformelor situaţia nu este îmbucurătoare, statul ucrainean cheltuind pentru desfăşurarea operaţiunilor antiteroriste din estul ţării circa 6 milioane USD zilnic.i
După destituirea preşedintelui Viktor Ianukovyci, Premierul Iaţeniuk a promis că reformele vor fi realizate din prima zi de lucru, însă, în loc de reforme, reprezentanţii misiunii Fondului Monetar Internaţional, au menţionat la Kiev doar vorbele despre reforme. Trebuie să constatăm că Ucraina este dependentă de asistenţa financiară a FMI. În anul 2014, Kievul trebuia să beneficieze de 7,441 miliarde USD în cadrul programului stand by. Prima tranşă a fost realizată în mai (3,2 miliarde USD), a treia în septembrie (1,39 miliarde USD). Cea de a treia tranşă nu a fost realizată, fiindcă, potrivit reprezentanţilor misiunii FMI, Kievul nu se grăbeşte să aplice reformele promise.
Cu alte cuvinte, Guvernul ucrainean speră să obţină încă 3 miliarde USD de la FMI la începutul anului 2015. În caz contrar, scenariile falimentării Ucrainei vor deveni realitate. Potrivit economistului Vladimir Vahitov, profesorul Şcolii de Economie din Kiev, FMI va acorda noi sume băneşti Kievului doar în cazul iniţierii unor reforme. „FMI nu este nevoit să salveze economia ucraineană, cum a fost în cazul Greciei. FMI este o bancă, şi nu o organizaţie de binefacere, scopul Fondului este obţinerea de venituri în baza creditului”, – a menţionat profesorul Vahitov.
Ucraina are nevoie de banii FMI ca de oxigen. Conflictul din estul ţării şi instabilitatea valutară a determinat o reducere masivă a rezervelor valutare şi de aur, apropiindu-se de nivelul minimal, care ar însemna incapacitatea de plată şi falimentarea. În acelaşi timp, programul FMI este nu numai un colac de salvare pentru Ucraina, dar şi o metodă de a intra în impas. Astfel, programul stand by prevede reglementări la capitolul structurii rezervelor valutare şi de aur. Potrivit acordului cu FMI, Ucraina trebuie să investească o parte din rezervele sale în hârtiile de valoare ale SUA şi UE. Deci, Ucrainei îi sunt legate mâinile. Ea nu poate pune în vânzare hârtiile de valoare pentru a achita datoriile la gaz faţă de Rusia, de exemplu.
Potrivit FMI, rezervele de aur ale Ucrainei s-au redus cu 39,7 la sută în 2014. În afară de aceasta, Ucraina trebuie să întoarcă în anul 2015 datorii externe în sumă de 5,75 miliarde USD. În acest context, agenţia internaţională de rating Standard & Poor’s a scăzut ratingul Ucrainei la nivelul de „CCC-”, ceea ce înseamnă riscuri creditare şi o conjunctură de afaceri neprielnică.
Situaţia respectivă ne aduce aminte de un vechi proverb rus: „Clisma nu poate să-i fie de folos mortului”. De aceea, Kievul ar trebui să iniţieze pe cât se poate de repede reformele promise, adoptând legislaţia necesară pentru crearea unui climat investițional atractiv. În caz contrar, Ucraina se va apropia de marea prăpastie economică, iar ultima piatră va fi aruncată în direcţia Kievului anume de Rusia, care, potrivit unui acord semnat în decembrie 2013, poate să solicite în orice clipă Kievului cele 3 miliarde USD împrumutate în timpul lui Ianukovyci pe 2 ani de zile.
În momentul de faţă situaţia este sub controlul autorităților de la Kiev, însă tergiversarea reformelor şi inerţia politică vor apropia falimentarea de statul ucrainean. În mod normal, această ştire ar trebui să consolideze societatea, dar mai ales elita politică, în jurul ideii de a ieşi din cercul vicios al sărăciei naţionale şi al datoriilor. Din păcate, practica politică deseori nu coincide cu teoria…
Marin GHERMAN, politolog
Ucraina în pragul falimentulu